Cu ocazia ”Zilei Mondiale a Refugiatului” (20 iunie), Agenţia ONU pentru Refugiaţi a anunţat că în fiecare minut 24 de oameni îşi părăsesc locuinţele şi că în fiecare zi 34.000 de copii, femei şi bărbaţi fug din calea războaielor. „Nivelul strămutării globale în 2015 este cel mai mare pe care l-am înregistrat vreodată de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. La sfârşitul anului 2015, aveam 65,3 milioane de persoane strămutate global, persoane afectate de conflicte, de război. Este pentru prima dată când s-a depăşit pragul de 60 de milioane” – a declarat purtătoarea de cuvânt a Agenţiei ONU pentru Refugiaţi. În 2015, la nivel global, au emigrat peste 12 milioane de persoane, cele mai multe (aproximativ 50%) provenind din Siria, Afganistan şi Somalia. În Europa a ajuns doar o mică parte dintre aceştia (circa 17%). Totuşi, cetăţenii UE consideră că imigraţia constituie cea mai importantă problemă cu care se confruntă ţările din Uniunea Europeană.
Percepţia cetăţenilor UE despre imigraţie
Mai mult decât oricare altă problemă socială (terorism, declin economic, şomaj etc.), cetăţenii din UE sunt îngrijoraţi de imigraţie. Datele celui mai recent Eurobarometru (Standard Eurobarometer 85 – Wave EB85.2), publicate la sfârşitul lunii iulie (29.07.2016), arată că 48% din totalul persoanelor intervievate în perioada 21-31 mai a.c., în cele 28 de state membre UE (inclusiv Marea Britanie), plasează problema imigraţiei pe primul loc. În opinia cetăţenilor UE, problema terorismului constituie cea de-a doua importantă problemă a Uniunii Europene (39% dintre cei intervievaţi au indicat-o). Cu excepţia cetăţenilor din Portugalia (pentru portughezi, cele mai importante probleme sunt finanţele publice şi şomajul), în toate celelalte ţări UE, imigraţia este văzută ca fiind cea mai importantă problemă a Uniunii Europene.
Faţă de media de 48% la nivelul UE, frecvenţele cele mai ridicate s-au înregistrat în Estonia (73%), Danemarca (71%), în Republica Cehă, Lituania şi Ungaria (67% fiecare). În România, 42% dintre concetăţenii noştri (cu 6 puncte procentuale mai puţin decât media UE) considerau că imigraţia este problema cea mai importantă. Frecvenţa cea mai scăzută s-a înregistrat în Portugalia, unde doar 17% dintre persoanele intervievate au menţionat imigraţia pe primul loc în evantaiul problemelor UE puse în discuţie în eurobarometru.
Urmărind datele din eurobarometrele realizate din 2010 până în prezent, constatăm că din 2012 îngrijorarea cetăţenilor UE faţă de imigraţie a crescut constant până în 2015. Trebuie să avem în vedere că în2011 aizbucnit conflictul sângeros din Siria. Cea mai semnificativă creştere s-a înregistrat în intervalul 2014-2015. După acea dată, îngrijorarea cetăţenilor UE faţă de problema imigraţiei a scăzut cu zece puncte procentuale (de la 58% la 48%).
Imigraţie în UE da, dar nu în propria ţară
Standard Eurobarometer 85 – Wave EB85.2 (Primăvara 2016) a pus în evidenţă atitudinea favorabilă a cetăţenilor din UE faţă de libertatea de mişcare a persoanelor din interiorul Uniunii Europene. Circa şase din zece persoane intervievate s-au declarat de acord cu posibilitatea ca cetăţenii din orice ţară din UE să trăiască şi să muncească oriunde în spaţiul Uniunii Europene. Faţă de Eurobarometrul din toamna anului 2015, în 18 ţări proporţia respondenţilor care sunt de acord cu imigrarea persoanelor din alte ţări membre ale UE a crescut, cel mai mult în Grecia (55%, +7 puncte procentuale), Irlanda (77%, +6) şi Austria (60%, +6).
Atitudinea cetăţenilor din UE faţă de libertatea de mişcare în spaţiul Uniunii Europene a persoanelor din afara UE se schimbă: 58% dintre cei intervievaţi au o atitudine negativă, 34% atitudine pozitivă şi 8% declară „Nu ştiu”. În 24 de state, mai mult de 50% dintre respondenţi au o atitudine negativă faţă de imigrarea persoanelor din ţări din afara UE. În Lituania, Slovacia şi Ungaria, proporţia acestora depăşeşte 80%. Faţă de Eurobarometrul din 2015 (toamnă), în opt state din UE proporţia persoanelor intervievate care se declară împotriva imigrării în UE a persoanelor din alte state decât din cele ale UE a crescut: cel mai mult în România (64%, +10 puncte procentuale) şi Suedia (36%, +9).
Atitudinea negativă a românilor faţă de imigrarea celor din ţări din afara UE îmi aduce aminte de o glumă tristă, de care ne amuzam copios în perioada comunistă:
– Cum se stă cu fundul gol [scuzaţi expresia – n.n.] pe un arici?
– Foarte simplu. Sunt trei posibilităţi:
1) bărbiereşti ariciul;
2) stai cu fundul altuia;
3) dacă e sarcină de partid, nu se discută.
Actualizată şi aplicată problemei imigrării, gluma ar fi la fel de tristă, dar nu ar mai amuza pe nimeni:
– Cum credeţi că se poate rezolva problema imigraţiei în UE a persoanelor din ţări din afara UE?
– Foarte simplu. Sunt trei posibilităţi:
1) fiecare ţară să-şi selecteze imigranţii;
2) să fie primiţi în oricare altă ţară, dar nu în ţara noastră;
3) dacă de la Bruxelles sunt stabilite cotele de imigranţi pentru fiecare ţară, nu se discută.
Percepţia românilor despre imigraţia în UE
Deşi au fost date publicităţii numai primele rezultate ale Eurobarometrului din primăvara anului 2016, cred că putem să formulăm câteva concluzii privind percepţia românilor despre problema imigraţiei. Pentru a vedea în ce măsură percepţia românilor se abate de la media UE, să ne uităm la ultima coloană a tabelului. (Tabelul 1).
Tabelul 1. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea „Care credeţi că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent?” (UE vs. RO).
Referitor la îngrijorarea românilor privind imigraţia, ne plasăm cu 6 puncte procentuale sub media UE (48%) şi cu 31 de puncte procentuale mai puţin decât Estonia (73%), ţara cu cel mai mare procent din populaţie care percepe imigraţia ca fiind cea mai importantă problemă a UE. Afluxul de imigranţi spre România este nesemnificativ, comparativ cu Marea Britanie,Germania, Olanda sau Danemarca. În aceste ţări, procentul celor care consideră că imigraţia reprezintă problema numărul unu a UE este semnificativ mai mare decât în România (42%): în Marea Britanie (51%),Germania(52%), Olanda (62%), Danemarca (71%). Sunt însă şi ţări în care numărul imigranţilor este mic şi totuşi problema imigraţiei se situează pe primul loc în percepţia populaţiei. Ungaria a ridicat prima garduri de sârmă pentru a stăvili imigraţia. În această situaţie, 67% dintre maghiari apreciază că imigraţia este cea mai importantă problemă a UE. Și în Republica Cehă 67% dintre respondenţi evaluează imigraţia ca fiind prima problemă a UE. La fel stau lucrurile şi în Lituania. Grecii, care se confruntă cu valuri zilnice de imigranţi, consideră într-o proporţie mai mică decât românii că imigraţia reprezintă principala problemă a UE (Grecia, 40%; România, 42%); la fel, Estonia (34%), Franţa (35%), Belgia (41%).
*
Pe teritoriul Turciei trăiesc peste 2,5 milioane de refugiaţi. Ce se va întâmpla dacă acordurile dintre UE şi Turcia vor fi anulate, aşa cum ameninţa, la 4 august 2016, Recep Tayyip Erdoğan: „Nu Turcia are nevoie de UE, ci UE are nevoie de Turcia”? La 15 august a.c., Mevlut Cavasoglu, ministrul de externe al Turciei, a dat pur şi simplu un ultimatum Uniunii Europene: dacă până la 1 octombrie cetăţenii turci nu vor primi dreptul de a călători fără viză în ţările UE, Turcia va denunţa tratatul privind refugiaţii. Cum vor percepe cetăţenii UE situaţia, dacă „scenariul cel mai sumbru” despre care vorbea ministrul turc va deveni realitate?
Bibliografie
Standard Eurobarometer 85 – Wave EB85.2 (29 iulie 2016).
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/ONU+Criza+refugiatilor+atinge+cifre+record
