Fauna asta scriitoricească post-decembristă, trăitoare prin catacombe și tiribombe dâmbovițene, este foarte creativă și se promovează infinit într-un mod extrem de original. Dar oricare ar fi metodele, rămâne aceeași pupincuristică deșănțată care are ca obiectiv cititorul naivi sau indiferentul sau votantul care umple ochi supermarketurile literaturii actuale.
Să pupi în poponeață cititorul, e o lucrare idioată și ridicolă. Această lucrare dovedește că această faună n-a înțeles de fapt ce înseamnă adevărata literatură. Așa zici, se miră Argaoan Dragon’ov, un marțian cu ochiu’ cât ceapa, pe terasă la Capșa. Eu mă uit la el cruciș. El râde cum numai marțienii știu să râdă. Pe planeta voastră sunt multe măscări dintr-astea, zice marțianul meu, sorbind din cafea. Ei na, parcă pe planeta Marte nu sunt scriitori mediocri care umplu marketurile și bodegile și craterele și vestitele voastre canale, hai să fim serioși!
Desigur că trebuie să fie niște diferențe. Nu sunt, zice marțianul. Mare parte din scriitorii mediocri marțieni au intrat în politică așa cum se întâmplă și pe planeta voastră și, aici, în București. Adică vrei să spui că suntem două planete surori? Nu prea cred. N-aveți voi pe planeta Marte scriitori mediocri care plagiază pe ruptelea așa cum se întâmplă în București. Ba da, ba da, râde marțianul cu poftă. Păi ce-i de râs? Acum când am descoperit că avem asemănări izbitoare, na, colac peste pupăză, aveți și voi plagiatorii voștri.
În sfârșit, mai bem noi ce mai bem cafea și pe urmă ne ducem la Casa Poporului că s-a anunțat că l-au descoperit pe strămoșul lui Iliescu, bine îngropat într-o criptă. Au mai fost de dimineață niște știri dintr-astea demențiale, l-ar fi descoperit pe strămoșul lui Băsescu. Și chiar și pe strămoșul lui Iohannis. Mă rog, te duci, cum să nu te duci. Mai ales că printre ăia cască-gură erau o sumedenie de scriitori mediocri din București cu gura mare și pampon, cu tembenele și papistroace, cu muci la nas și lavalieră, cu tomuri mucegăite subțioară, cu galoși și gogoși, cu, mă înțelegi și mă pricepi, musiu. Toți cap de afiș la europarlamentare, zâmburind galeș de pe afișe și totemuri doar, doar, poporanul, sastisit de atâta democrație, o să-i ștampileze meserie la urna de vot.
Acest stil de S.F.-politic(?) cu damf de mititei cu pretenții literare este ,de fapt doar o corcitură literară între un jurnalism politic dâmbovitean,adică:,,imparțial,ca tot românu’coane Fănică!” și o pastișă ieftină de termeni,chipurile, S.F.!!! Bă,dacă aveți ceva de spus,făceți-o ca…Terente :,,tare și apăsat!” sau…țineți-vă gura !!!