„Terase doar cu buletinul”

De la credit doar cu buletinul la bere doar cu buletinul e un pas mic pentru om, dar un pas imens pentru societate care a pornit decis pe calea statului autoritar de facută polițienesc-medicală, scrie Liviu Antonesei pe blogul său. Și un vis, mai degrabă un coșmar în care intrarea în distopie devine deja mai pregnantă. Sînt tot mai preocupat de „relaxările” tembelilor ăstora…

Într-un text numit, revelator, „Terase doar cu buletinul“, Liviu Antonesei mai spune:

Era o vreme cînd băncile dădeau credite mai mici doar cu buletinul, deci fără alte garanții. Ba chiar și unele mari magazine vindeau în rate în acest sistem. Se pare că n-a fost o idee prea bună, începuse să le pască falimentul, așa că au renunțat. Acum, Minte Oblică, după ce a strigat tare că se deschid terasele, a venit imediat și cu bemolii. Se deschid ele, dar cînd vezi condițiile, îți dai seama că nici terasele nu au șanse mai mari decît băncile și magazinele evocate la începutchiar dacă din același motiv, buletinul. Sigur, în prima situația, era vorba despre o dovadă de mare liberalism, de încredere nețărmurită în om etc, pe cînd în situația de față probele sînt pe dos, ele dovedesc intrarea statului polițienesc-medical în spațiul privat, al petrecerii timpului liber al cetățeanului. In al doilea rînd, prevederile edictului acestui încuiat par desprinse din 1984 de Orwell, cum observa un amic într-un mail. Vrei la terasă? Nici o problemă, dar mai întîi suni acolo, să vezi dacă au loc să te primească, apoi, dacă te primesc, nu uita buletinul acasă, pentru că acolo, înainte de bere, suc, cafea, mititei, prăjituri, te așteaptă un registru în care chelnerul, șeful de local, dacă ești destul de important, chiar patronul, îți vor trece numele și prenumele, adresa de domiciliu și ora servirii. E binișor, dar Minte Oblică ar mai fi putut să adauge niște rubrici: ce a servit clientul, dacă părea binedispus sau înjura guvernul ăsta de cretini, dacă bănuia că fi fost la curve înainte de terasă sau urma să se ducă după aceea, așa, cu oleacă de curaj la purtător.

Cunosc cîțiva patroni de terase. I-am întrebat ce părere au. În opinia lor, îi paște falimentul – cu clienții răriți la doi metri unul de altul, cu toate rezervările, cu scandalurile inevitabile cînd clienții vor fi supuși interogatoriului… Unii mi-au spus că pot falimenta și fără cheltuieli suplimentare și că ar fi culmea să muncească în vederea unui faliment previzibil. Vorba unuia dintre ei, asta nu e deschiderea teraselor, e închiderea lor cu încetinitorul! Sînt de acord cu el și am impresia că politrucii n-au folosit greșit, ci premeditat formula distanțare socială în loc de distanțare fizică. Am tot mai mult senzația că urmăresc destrămarea țesutului social, atomizarea societății. Ne condiționează să uităm cum este să-ți petreci morții la cimitir împreună cu familia și prietenii, cum e să te simți bine cu aceiași la petreceri, cum e să intri cu niște prieteni întîlniți întîmplător la o cafea, o bere, o discuție. Timp în care, că de aia sînt superpuși, ei o țin în chefuri pe la guvern, prin vilele de protocol, ba chiar și în sediile de poliție! Mă tot gîndesc și nu reușesc să-mi dau seama dacă ăștia sînt chiar așa de cretini cum par sau doar ne iau pe noi de tîmpiți!

În ce mă privește, nu mi se întâmplă nimic altceva decît lungirea listei locurilor inaccesibile, ba din cauza termoscanării, ba din cauza buletinizării. Sînt curios ce alte tîmpenii le vor mai trece prin mințile lor rarefiate…

Viață în noua societate

În visul din care m-am trezit, virusul nu mai exista, altfel n-aș fi văzut grupuri de oameni nemascați, fără mănuși și stînd sau mergînd la distanțe destul de mici unii de alții. Dar eram cu siguranță în altă societate, ce rămăsese cu o mulțime de sechele de pe urma pandemiei. La început, cineva de la Inspectorat, n-aș putea spune în ce fel, mi-a adus pe ascuns cîteva copii după articole scrise despre mine în străinătate, așa am aflat că sînt un autor interzis. Erau trei articole, apărute în Olanda, Germania și Anglia. Am întrebat de Franța și mi-a răspuns că Franța e ca noi. Păream să înțeleg despre ce este vorba. Păream și să știu că nu mai am acces la internet, deși internetul mai exista, ce-mi adusese omul, pe care nu l-am recunoscut ca pe cineva din viața de acum, erau printuri după edițiile online ale unor ziare. Înțelegeam cele trei limbi, deși în viața de aici mă descurc cumva numai cu engleza. El a plecat pe furiș, iar eu am organizat o conferință de presă cu ajutorul cuiva din rezistență. Sau el îmi spusese despre întîlnirea cu presa. Deci exista o rezistență.

Am ieșit din bloc și primul lucru pe care l-am văzut a fost holograma cu triplul chip al conducerii – se învîrtea încet și i-am văzut apărînd pe Ficus, Pînză de Corabie și Minte Oblică, păream să știu că Lucovid ieșise din joc. Dar holograme din astea aveam să văd cu duiumul în drumul meu. Am intrat la un centru de multiplicare după ce am stat la o coadă. Cînd am ajuns, băiatul de acolo, pe care l-am recunoscut din viața reală, m-a întrebat dacă am înnebunit, înțeleg că uitasem că nu am voie să frecventez astfel de locuri. M-a băgat într-o magazie din spate, a deschis o ușă mascată cu un dulap și a intrat acolo. A revenit după cîteva minute cu un tub metalic în care erau băgate sul printurile mele, dar trecute pe hîrtie extrem de subțire, a adăugat douăzeci de microcipuri, mi le-a numărat, cu copiile electronice ale acestora. Mi-a arătat unde e toaleta și m-a trimis acolo. Am procedat ca Papillon, cu mai multă ușurință decît credeam, deși nu mai făcusem niciodată asta. M-a scos pe ușa din spate și mi-a spus cum să ajung la locul evenimentului. Am mers cîteva străzi și am ajuns în centru, am întîlnit grupuri de oameni ce mi se păreau cumva sedați și pompolițieni, echipați ca într-o ecranizare după celebrul roman al lui Ray Bradbury. Din spatele ușii la intrarea în blocul Tarom, un bărbat vîrstnic mi-a făcut semn. A deschis ușa, am intrat repede și m-a condus la subsolul gîndit pe vremea lui Ceaușescu drept adăpost antiatomic. Într-o cămăruță, am scos tubul, l-am spălat la o chiuvetă, am scos din el printurile și microcipurile și cu ele în buzunar am pătruns pe o ușă metalică într-o încăpere mare, amenajată cumva ca loc pentru conferințe de presă. S-au ridicat de pe scaune, aplaudîndu-mă cîteva zeci de persoane. Purtau ecusoane din care mi-am dat seama că sînt jurnaliști străini, dar nu m-am mirat, păream să știu că nu mai există o presă aborigenă. Am împărțit repede microcipurile, iar jurnaliștii au expediat informații prin smarturi. Am susținut o mică declarație în limba engleză, pe care o vorbeam ca niciodată în viața de aici și au început întrebările. În mod surprinzător, a treia întrebare mi-a fost pusă de Laura Codruța Kovessi care, după ecuson, reprezenta Uniunea Presei Libere Francofone. Nu mai știu ce m-a întrebat, dar cînd începusem să răspund, s-a auzit puternice izbiri de berbec în ușa metalică, aceasta a cedat și au năvălit zeci de pompolițieni agitînd bastoane de electrocutare. M-am trezit, în vreme ce participanții se retrăgeau spre peretele opus. Cînd am deschis destul de zăpăcit ochii mă gîndeam că măcar trimiseseră ce apucasem să declar și să discutăm…

Nu cred că trebuie să încerc să descifrez, să interpretez visul, poate mai degrabă coșmarul, mi se pare suficient de clar, de coerent și de transparent. Sar în ochi dominantele obsesive ale mele de acum, neliniștile cuiva care trăiește un început de societate polițienească. Un singur mister mi se pare de nepătruns, ce căuta Luluța printre jurnaliști? Un fel de „ce căuta neamțul în Bulgaria”?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Author

18 Comentarii

  1. Toti LIMBISTII, mai ales aia pentru care soarele rasarea de la EUROPA LIBERA, dupa ce rasarise de la RADIO MOSCOVA, ziceau inainte de 1989 ca romanul 1984 descrie societatea comunista. Rahat! Este EXACT SOCIETATEA CAPITALISTA ACTUALA.

  2. Acum ce faceti, ii dati toate pozele astuia,de cand era mic?Mai la dos ,revolutionarilor..Ne-am saturat de profitorii cu certificate de revolutionar

  3. 1.
    Hai sa pun si eu niste sare pe rana la cele spuse aci cu umor negru de dl Antonesei.
    Poate cineva de la „Cotidianul” va fi interesat sa scrie un articol pentru public pe acest subiect fierbinte fiindca pentru un simplu comentariu lamuritor aici nu e suficient spatiu. In plus, aceste proiecte se configureaza chiar acum cat noi, astialalti, ametiti de auto-izolarea covida, stam aici la taclale. E in directa legatura si cu „Europa cu doua (sau mai multe) viteze.”
    Deci, doar ca sa enunt sumar subiectul:
    se proiecteaza de catre anumite elite cu putere financiara vasta, deci implicint, cu putere de a influenta (a se citi, „suci bratul” guvernelor) un nou model de globalism in care statele se vor demantela, impartind harta pe regiuni divers colorate („start-up nations”) in functie de acceptarea sau nu a implementarii conditiilor impuse de corporatiile cu capital major care pot contribui la cresterea economica a regiunii ori o pot lasa de izbeliste. Pentru inceput, acest nou tip de autoritarism pretinde acceptarea de catre o regiune ori alta a „securizarii sanatatii publice”, respectiv ceea ce se countureaza chiar acum — vaccinarea in masa, „pasaportul digital de sanatate”, controlul populatiei cu mijloacele tehnologiilor, posibil bit-coin-ul ca noua „moneda”
    Ei sunt promotorii unui libertarianism in extrem, numit si „anarho-capitalism”, „tehno-capitalism” (avem si noi „falitii nostri”, cel mai la vedere fiind Nicusor Dan si cativa economisti si tineri capitalisti). Modelul noii societati a fost pe buna dreptate numit si „neo-feudalism” intrucat statele-natiuni se pulverizeaza intr-o puzderie de „feude” (regiuni un fel de „state in stat” pentru inceput.) „colorate” in functie de gradul de acceptare/aderare al acestui model de guvernare si model economic.

  4. Pai.. „Luluta” era calul troian bre, cea care v-a dat in gat. Ea a anuntat ” politia”….

  5. Ba patroni de terase…voi vreti sa omorati oameni. Daca sunteti corecti faceti separeuri din gardulete cu flori si maxim 2 persoane la masa.
    Fata de masa de unica folosinta si scaune fara manere…ca vine unu pane mana pe scaun si vine altu si ia boala. Puneti taxa pe inchiriat masa sa zicem 10 lei jumate de ora. Omu vine bea o bere…mananca ceva bea o cafea si pleaca.

  6. Liviule , mai iesi afara din bloc , mergi la o terasa , bea o bere ! Iti va face bine cu siguranta ! Nu te mai lamenta atita … deocamdata am scapat ! Apropo – ai certificat de revolutionar , cum spune Doina Oltului ?

  7. La numele pe care ti le dai („Doina Oltului”, „Doina Argesului”, etc, de ar zice cineva ca ai luat la rind toata reteaua hidrografica a Romaniei !) nu crezi ca ar fi mai simplu daca te-ai recomanda, simplu, „Doina Securitatii” ? Sau ma rog, daca preferi tot ceva din domeniul apelor, „Doina Canalizarilor” …

  8. Românii primesc ceea ce merită. Nu înțeleg de unde atâta ofticăreală.

  9. Nu toti cei care am fost in strada in decembrie 1989 „ne-am tras” certificate de revolutionar. Dintre toti cei care au certificate, unii le merita, altii nu le-au cautat, iar altii din pacate le-au luat prin spaga. Eu nu am certificat, am fost in strada, si mi-au murit prieteni si colegi strigand LIBERTATE. Nu cred ca noile generatii au cum sa inteleaga ce este dictatura, daca nu au trait-o. eu am trait-o si este ingrozitoare. dar totusi nu inteleg cum de nu poti aprecia LIBERTATEA pe care totusi ai apucat-o? te-ai nascut in ea. cum poti sa o pierzi? ar trebui sa stiti ca LIBERTATEA SE CASTIGA PRIN SANGE. NU TI-O DA NIMENI CADOU ! ESTE VIITORUL VOSTRU. SI AL COPIILOR VOSTRI. DREPTURILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE SUNT CEEA CE VA FACE SA FITI OAMENI. DICTATURA ESTE DEGRADANTA, DUREROASA SI UMILITOARE. NU VA DORESC CA VOI SAU COPIII VOSTRI SA O TRAITI. In 1989 a fost lovitura de stat a securistilor platiti de elitele bancare mondiale care incepusera planul de schimbare mondiala. Ca dovada ca dupa Revolutie, la cativa ani o prietena care era la Facultate profil relatii internationale, pe cine credeti ca a avut ca invitat la un eveniment al facultatii?? Ati ghicit: pe soros, da! Incepuse dumnealui viermele, sa vina p-aici. era ceva de „agitat”. un viitor pe care il vedea si il planuia. nu el, ci cei din spatele lui. Eu inca sper sa va treziti. Pentru ca altfel, viitorul vostru este china.

  10. Am ascultat pe scurt un comentariu al unui medic Italian, Leonardo Santi, pe facebuk, Covid 19 Game over – pe cand ne hotaram sa renuntam la acest mijloc de urmarire numit facebuk ??? deci, concluzia, guvidul e mort de mult, nu mai da din aripioare, deci aia „infectati” au ramas de la ultimul inghet….

  11. @) Mai mulți!
    Hai să facem lucrurile clare:
    1. Nu am, nu am avut avut, nu doresc să am certificat de revoluționar. Mai mult, am protestat de la bun început mpotriva acestei invenâii mercatile. Cîți dintre cei care au ieșit în stradă în decembrie au făcut-o cu gîndul la recompense? Dar FSN a invejtat porcăria asta ca să aibă luniștea de care avea nevoie, că era mult de furat la orizont, trecerea fostei proprietăți socialiste în privat pe căi cît se poate de neortodoxe. S-a scris mult despre asta.
    2. Cred că răniți în Revoluției, precum și irmașii celor morți au dreptuș la îndemnizație, dar atît. E ridicol să vezi foști militari, securiști și mișițieni eroi ai revoluției!
    3. Cine îmi cunoaște cît de cîtm activitatea de jurnlait știe și că am scris de multe ori despre aceste subiecte.
    4.Doinei de jale@
    În privința pozelor, n-am nici o vină, eu îmi ilustrez postările de pe blogul și ziarul le preia uneori. E treaba celor de la ziar. O sa-i nrog să vă întrebe înainte de mai proceda așa, dacă e stressant pentru Dvoastră!

  12. Doar rezervarile la terase si restaurante se fac pe baza datelor personale. S-a inteles gresit: nimeni nu poate sa te oblige ca sa te asezi la orice masa nerezervata doar daca arati buletinul…..[Leo]

  13. La România cocalarizată dacă se dă o lege bună, vin anal iștii,belferii si vorbitorii neîntrerupți care, fie o anulează(La CCR) ,fie o decredibilizează cu vorbe goale,mediatizate până la delir..De aceea le merge prost tutuLor și nu se mai respectă niciunele…Nu mai poate neamul si neamula că nu merge la terasă…la club…dar la muncă, la agricultură, la scoli, cine drcul mai merge..toată seara vedem puțoii imberbi cum fumează, beau si se behăie la adăpostul întunericului..care va fi destinul ?

  14. postacii, cand subiectul atacat e imposibil de atacat, incep prin a denigra. Vai ce poza, vai ce titlu… Stie el ca omul are nu-s ce certificat… Il face bolsevic, desi omul n-are nicio treaba cu asta, si de ce nu, cireasa de pe tort, il face psd-ist.. Atat pot, atat fac..
    Am un prieten mare fan Ciolos… Pe care il vede mesianic in politica actuala. Cand i-am spus ca a pazit-o pe Doina Cornea cu mitraliera la gard..a luat foc.. Cine e Doina Cornea, baba aia pesedista? No coment…

  15. Sînteți foarte tare dacă reușiți să păstrați prieenia cu un fan Cioloș, e drept mine îmi vine greu să izbutesc asta indiferent de culoare fanilor1

  16. Iar alti postaci devin avocati din oficiu , desi nu i-a bagat nimeni in seama ! Nici nu ai cum , caci ei nu au nume , prenume , pseudonim ! Oricum , indemnul pt. Livache de a merge la o terasa , ramine de mare actualitate … face bine ! Sigur este ca sunt pesedisti si mari aparatori ai hotilor si ai ” drepturilor ” acestora ! Face parte din agenda !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.