Cine îşi vinde acţiunile în pierdere (sub preţ) înainte cu o zi de o criză financiară majoră şi le răscumpără apoi la un preţ mult mai mic (prăbuşit de criză)? Poate face acest joc cineva care ştie că a doua zi va izbucni criza. În limbajul penal occidental, acest delict a fost botezat „delict de iniţiere”. Acest joc nu poate fi jucat decât de marii deţinători de acţiuni. Doar marile băncile sunt astfel de deţinători.
După 1913, jocul a fost cam o dată la zece ani şi niciodată iniţiatul care a câştigat enorm din provocarea crizei nu a fost adus în faţa justiţiei. FED are întotdeauna datele care conduc la identificarea iniţiatului, dar întotdeauna l-a protejat. I-a protejat, mai bine spus, dat fiind că, în realitate, e nevoie de un sindicat de bănci mari ca să poţi prăbuşi preţurile într-atât încât să apară panica.
Panica… Acum nu am fost martori ai unei panici financiare. Nu acesta a fost jocul care a fost iniţiat. Nu soarta banilor depuşi în bănci ne-a panicat, ci chiar soarta noastră de vieţuitori pe această planetă. Globalizarea unei asemenea panici este o premieră istorică.
Nu au a profita nişte bănci după liniştirea crizei. Profitul nu este de natura banilor, ci de natură geostrategică. Avem o aplicaţie (o simulare) de război, dar una care are în vedere un război dintr-un viitor, deja previzibil, în care ar putea fi folosite arme biologice.
Aceste arme sunt teribil de puţin controlabile prin tratate internaţionale pentru că deţinătorii iresponsabili de astfel de arme pot fi mai ales nişte grupuri private, iar contracararea unor epidemii nu va mai avea de-a face cu forţele militare ale statelor.
Din două una: ori avem o diseminare a unei astfel de arme cu intenţii inumane, ori avem o aplicaţie de război pentru a învăţa cum ar putea fi protejată umanitatea în cazul unei diseminări antiumane. Chiar dacă diseminarea virusului ar avea origini pur naturale, ceea ce se întâmplă azi are şi funcţia unei aplicaţii de război.
Întrebarea e câte state (şi care) au conştienţa clară a acestei funcţii. După cum s-au desfăşurat lucrurile, primele lovite de… aplicaţie au fost ţări NATO (excepţia fiind China). Cum am putea interpreta acest fapt?
Să fie NATO beneficiarul interesat de strategiile antipandemie? În acest caz, iniţierea nu are a avea sensul din delictul de iniţiere, unde e vorba de a folosi pentru profitul propriu o informaţie nepublică, ci are înţelesul de a face ceva necesar, dar fără precedent.
Înţeleg, desigur, că ipoteza unei „conspiraţii” a binelui are a fi întâmpinată cu scepticism, dar care altă ipoteză n-ar trebui întâmpinată aşa?
Rezultatul general al exercitiului planetar al plandemiei ar trebui sa fie multumitor pentru sforari.
Guvernele inca nu actioneaza complet sincron, mai sunt sincope, dar operatiunea s-a desfasurat relativ coerent. Populatia pare sa se supuna, din frica, propagandei. Mass-media actioneaza ca un ciocan pneumatic, batand toate ‘cuiele’ si lacunele din povestea oficiala. Internetul isi face datoria de instrument al supravegherii. Trolii sistemului, platiti gras, au grija sa indrepte discutiile inspre non-sens, de indata ce tendinta e sa se dezbata probleme reale.
Criza-reactie-solutie.
Purtati masca. Fiti responsabili.