Compania canadiană Eldorado Gold, în spatele căreia s-ar afla omul de afaceri Frank Timiș, au anunțat că intenționează să-și vândă participația la proiectul minier cu cianuri de la Certej după ce Curtea de Apel Cluj a dat o sentință prin care proiectul de exploatere a aurului a fost blocat definitiv. Investiția de la Certej s-ar fi realiza prin firma Deva Gold, compania este deținută de Eldorado Gold România, Compania Națională a Cuprului Aurului Fierului Minvest și Cartel Bau.
Potrivit ultimelor informații din spațiul public, în raportul trimestrial către investitori, compania minieră canadiană a calificat activitățile și concesiunile miniere din România drept active neesențiale. Această nouă poziționare față de proiectul minier cu cianuri de la Certej vine la scurt timp după ce Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv planul urbanistic zonal (PUZ). „Punerea la vânzare a minei de la Certej ne arată că Eldorado Gold nu mai vede nicio soluție legală pentru continuarea proiectului. Deși acesta este în avizare de la începutul anului 2000, compania nu a reușit timp de 20 de ani să obțină autorizațiile necesare pentru demararea exploatării aurului și argintului. Valoarea zăcământului de la Certej, estimat la 3,5 miliarde de dolari, s-a dovedit o investiție fără perspective în condițiile în care societatea civilă românească a fost vehementă și a respins categoric mineritul cu cianuri în România,” a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România.
Proiectul de la Certej a fost o continuă sursă de îngrijorare, în principal din cauza distrugerilor masive pe care le-ar provoca.
Începuturile proiectului sunt legate de controversatul om de afaceri Frank Timiș, despre care mass-media a relatat că, la acel moment, în 2000, ar fi avut acces la datele estimative privind resursele de aur de la institutul de cercetare pentru mineralogie din România. În 2012, proiectul a fost cumpărat de Eldorado Gold pentru 2,5 miliarde de dolari, care și-a propus să înceapă exploatarea în 2015.
Inspectoratul de Stat în Construcții și Prefectul Județului Hunedoara au oprit organizarea de șantier din Cariera Coranda. Instanța a confirmat că se lucra fără autorizație de construire în 2015. Compania minieră a retras zăcământul Teascu de la avizarea de mediu, în 2016, după ce Mining Watch a semnalat că nu s-a procedat la evaluarea cumulată a impactului de mediu.
În 2017, o anchetă parlamentară a dus la sesizarea organelor de urmărire penală. Un an mai târziu, în 2018, Ministerul Mediului a oprit scoaterea definitivă din fondul forestier național a unui teren de peste 56 de ha pentru construirea iazului de decantare. Iar în același an, Obștea Agricolă a reluat în instanță solicitările de restituire a pădurilor pe al căror amplasament s-ar construi iazurile de decantare. Dar cea mai sumbră perspectivă asupra proiectului a apărut după ce Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv planurile de urbanism ale proiectului minier în vara acestui an. „Investitorii Eldorado au fost continuu ținuți la curent cu riscurile sociale, de mediu și juridice pe care proiectul de la Certej le-a presupus. În cele din urmă nu au mai putut să ignore evidența, avizarea nu respectă legislația românească, iar societatea civilă nu va accepta niciodată aceste exploatări în carieră deschisă. Mai mult, mobilizarea Obștei Agricole Măcrișul arată că nici localnicii nu sunt dispuși să renunțe la pădurile lor, ce reprezintă o sursă de bunăstare pe termen mult mai lung,” a declarat Tudor Brădățan, reprezentantul Declic.
Câți din divizia numită Societatea civilă “scârța scârța pe hârtie” fripturiști fără talent dar răi de gură pentru cine plătește au habar de minerit? Tehnologia corect aplicată este sigură și cu nimic maj poluantă decât alte industrii inclusiv alimentară sau creștere de animale în regim industrial. Imbecilitatea cu turismul care va procopsi Apusenii cum a procopsit prin pâriile de schii ale domnei Elena Udrea Vale Jiului este fără limite. Prezervarea unor zone sărace “pentru ai tai, / cei mancati de straini, despuiati / de biruri, de zbiri, / de rele-oranduiri” (Aron Cotruș) pentru idilice imagini cu “pe dealuri clasice se arată fecioare în cămași de in” sigur cămăși fabricate în Pakistan sau Bangladesh fiindcă Topitoria de in de la Gheorgheni a fost rasă ca poluantă, cu miei ce zburdă pe câmpie, lupi , urși fioroși, lilieci, cai sâlbatici pe care calaresc despletite militante nevacinate este groaznică. Ungurii, polonezii, bulgarii, ucrainenii toți vecinii noștri numa nu-i pupă-n fund pe marii investitori din China sau aiurea să le facă fabrici și uzine să aibe lumea cu ce trăi și bucura de viață. Noi îi alungâm facând jocul vecinilor ce ne vor săraci și slabi prin acțiunile iresponsanilei societăți civile plătie mascat de aceștia. Fără industrie nu ai bani la Buget și dăi cu Împrumuturi înrobitoare ca să plătim salariile SRI, STS, DNA și Judecătorii Curții de Apel Cluj Napoca. Munții noștrii aur poartă noi prostiți din Poartă-n Poartă.