Deteriorarea poziţiei finanţelor publice, deterioarea poziţiei fiscal-bugetare în perioada 2015-2017, scăderea drastică a veniturilor bugetare ca procent din PIB, deficitul în sistemul de pensii, creşterea salariilor din sistemul public şi nivelul scăzut al investiţiilor publice sunt principalele provocări la adresa politicii fiscal-bugetare, în opinia economistului Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
O primă provocare este menţinerea deficitului bugetar sub limita de 3% din PIB acceptată de Comisia Europeană. În 2016, aceasta se va situa undeva la 2,8%, dar în 2017 se prevede un deficit de 3,2% din PIB, ceea ce înseamnă că România se va expune unor proceduri de penalizare din partea Bruxelles-ului. Scăderea este generată de măsurile fiscale precum scăderi de taxe, creşteri de salarii, în general pomeni electorale.
Toate măsurile populiste au făcut ca România să aibă cea de-a doua cea mai rapidă deterioare a poziţiei fiscal-bugetare la nivel european.
O îngrijorare foarte mare o reprezintă scăderea veniturilor bugetare. În 2016, acestea au ajuns la nivelul celor din 2009, atunci când criza economică a lovit din plin.
La ponderea veniturilor fiscale în PIB, România stă pe ultimul loc în Europa, chiar dacă în graficul următor vedem că Irlanda stă mai prost ca noi, însă e o situaţie conjuncturală.
Toate măsurile luate în 2015 şi 2016 în legătură cu salariile din sectorul public se reflectă în următoarele grafice. Salariile din zona bugetară au crescut într-un ritm mai mare decât cele din spaţiul privat.
Deficitul în sistemul de pensii reprezintă unul dintre riscurile majore ale economiei depistate de oficialii BNR, pe lângă cel de creştere al deficitului bugetar, al celui de cont curent şi de legile privind darea în plată şi de conversie a creditelor în franci elveţieni.
România a pierdut teren în ultimii trei ani la capitolul investiţii străine. Dacă în 2013, se situa peste media Europei Centrale şi de Est, din 2014 încoace a început să sufere.
