Un disident al USR

Plusiştii aliaţi cu USR au o agendă de interese străine în sistemul românesc de sănătate – spune un fondator al USB şi al USR, care acum este parlamentar AUR. A plecat din USR după ce a constatat că Dan Barna a fost brichisit de Dacian Cioloş, creatorul partiduleţului PLUS.

Verbul „a brichisi” face parte din vechiul jargon al ofiţerilor de informaţii. Generalul ceauşist Pleşiţă îl folosea cu sensul de a întoarce un ofiţer român împotriva intereselor româneşti. Brichisirea nu este o operă intelectuală, ci o afacare bazată pe profit material.

Vlad Voiculescu a propus un buget al sănătăţii pe 2021 în care capitolul pentru secţiile ATI avea o descreştere cu 65 la sută faţă de 2020. A redus acest buget la o treime (la o treime, nu cu o treime) faţă de anul precedent. Această iresponsabilitate – care este, de fapt, un sabotaj – a fost făcută publică recent de şeful pe ţară al secţiilor ATI, doctorul Săndesc. Cei de la Ministerul de Finanţe au semnalat anomalia. Premierul Câţu nu a luat-o în seamă. Parlamentarii nu s-au prins. Nici Săndesc nu a făcut scandal public câtă vreme Voiculescu era încă ministru.

Acum, informaţia aceasta îi şochează pe cei care mai credeau în buna-credinţă a lui Vlad Voiculescu şi îl confirmă pe parlamentarul Andruşceac, disidentul care a plecat din USR-PLUS în AUR.

S-a tot spus (fără dovezi) că USR ar fi sprijinit de serviciile noastre de informaţii. Poate că e ceva adevărat în suspiciunile acestea. Dar partiduleţul lui Dacian Cioloş să fie o creaţie politică pentru brichisirea conducerii USR? Suspiciunea aceasta se consolidează abia acum, când aflăm tot mai multe fapte „de vitejie” făcute şi patronate de Vlad Voiculescu. De pildă, faptul că Andreea Moldovan, mâna dreaptă a fostului ministru, era acţionar al unei reţele private de afaceri farmaceutice. N-a trecut acest detaliu în declaraţia sa de interes. Andreea Moldovan s-a zbătut să introducă recoltarea pentru testele PCR în locaţiile farmaciilor. Nu s-a gândit să promoveze testările rapide. Nici altă iniţiativă nu a avut până în clipa când a vrut să reintroducă pe şest carantinarea.

Cel puţin această lucrătură pe şest are o semnificaţie fără precedent, dacă o analizezi până la capăt. Ea spune că avem un guvern în care se confruntă două paradigme de gândire ce nu pot reprezenta împreună acelaşi interes naţional. Coroborând tot ce avem a corobora, deducem că interesele private (corporatiste) din acest guvern nu pot să lucreze în transparenţă. Desigur, dacă ar lucra aşa, ar avea parte de o opoziţie revoltată chiar şi în rândul partidelor ce compun coaliţia (şi în USR, şi în PNL).

Iată, când a comentat, într-o emisiune TV, că bugetul pentru secţiile ATI a fost redus cu 65 faţă de anul 2020, profesorul Rafila a căutat să respingă ipoteza relei-credinţe, deşi spunea că nu poate găsi raţionalitatea acestei reduceri. Da, există o puternică teamă în a denunţa că interese străine au ajuns să fie reprezentate solid în guvern. Explicaţia? Posturile de televiziune care ar găzdui judecăţi critice cu privire la interesele corporatiste riscă să piardă multe contracte de publicitate, aşa că obedienţa lor este garantată, iar invitaţii acestor posturi nu vor să deranjeze această obedienţă care aduce mulţi bani şi fără de care posturile TV ar intra în criză financiară.

credit foto Facebook