Ministrul agriculturii Petre Daea a declarat miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că seceta pedologică „a ocupat toată ţara”, iar de la intrarea Dunării în România şi până în judeţul Giurgiu nu există nicio posibilitate de irigare, pentru că nivelul fluviului a scăzut.
„Situaţia actuală se prezintă astfel: în România, din nefericire, temperaturile ridicate, lipsa de apă în sol, seceta pedologică, practic, a ocupat toată ţara. Nu există niciun colţişor în ţară unde să nu avem secetă pedologică, fac excepţii anumite suprafeţe mlăştinoase jos, care de altfel nu sunt în circuitul agricol al României. În atare situaţii, instrumentul sau calea obişnuită pe care o avem urmat şi instrumentul cu care să putem interveni a fost sistemul de irigaţii. Sistemul de irigaţii a fost pus în stare de funcţionare, pe fiecare sistem, pe fiecare zonă în parte. Din nefericire, aşa cum v-am informat şi eu astăzi, (…) până în judeţul Giurgiu nu avem nicio posibilitate de irigat, dat fiind faptul că nivelul Dunării a scăzut, apele s-au îndepărtat de mal. Practic, sunt zone unde, şi punctual la Zimnicea, unde plaja care s-a născut în urma retragerii apelor se întinde pe o lăţime de aproximativ 500 de metri”, a afirmat Daea.
El a spus că s-a intervenit punctual, acolo unde s-a putut, prin dragarea canalelor de aspiraţie.
„Ce am făcut în aceste zone, am intervenit punctual, acolo unde era posibil, să dragăm canalele de aspiraţie, având în vedere faptul că ne gândim – care nu sunt astăzi funcţionale – ne gândim că în perioada următoare, având această posibilitate, să fim cu terenul pe uscat, să putem draga în aşa fel încât în momentul în care se ridică nivelul apei, să avem nivelul de exploatare. (…) Aseară spuneam că am plecat de la Brăila pentru a menţine în stare de funcţionare acel nod hidrotehnic, care înseamnă alimentarea a 250.000 de hectare. Este vorba de staţia de pompare care se aşează pe zece nave flotabile, care au 8-12 agregate de pompare în funcţiune şi au în spatele lor 250.000 de hectare care se irigă continuu, nu s-a întrerupt nicio clipă irigarea culturilor acolo. Azi-noapte am reuşit să aducem o dragă plutitoare, care să poată să cureţe în faţa aspersiei, în aşa fel încât să putem să mai alimentăm, nu ştiu cât timp”, a explicat Daea.
El a adăugat că, din cauza nivelului scăzut al apei, sunt probleme de exploatare.
„Se pot rupe racordurile, pentru că sunt nave flotabile, se pot rupe racordurile cu uscatul şi de aici o serie întreagă de necazuri. Am dispus la faţă locului cu specialiştii care m-au însoţit să folosim nivelul pe care îl avem, să-l alimentăm prin măsurile pe care, spuneam, de dragare, iar atunci când nivelul nu ne va mai asigura posibilitatea de a iriga efectiv, să întrerupem irigarea culturilor, lucru pe care l-am comunicat şi fermierilor, în aşa fel încât să nu intrăm într-o altă situaţie grea de refacere a sistemului de irigaţii datorită exploatării în condiţii lipsite de siguranţă”, a mai menţionat ministrul.
Petre Daea a adăugat că problema grea este a zootehniei, menţionând că în multe judeţe ale ţării nu se mai poate alimenta cu porumb fermele zootehnice
„Problema grea, însă, care se naşte aici, este problema zootehniei, dat fiind faptul că în multe judeţe ale ţării porumbul, ca şi furaj, nu mai poate alimenta fermele zootehnice care folosesc în raţia furajeră această cereală atât de necesară, motiv pentru care am dispus astăzi, în şedinţa operativă de la Ministerul Agriculturii (…), să luăm, să stabilim care sunt sursele de asigurare a furajelor, pentru a putea pune în legătură fermierii dintr-o parte în alta, în aşa fel încât fermele mari ale ţării să poată să furnizeze lapte pe tot parcursul şi să nu avem probleme din punct de vedere al alimentării cu acest produs”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Seceta a distrus un sfert din producţia de grâu
România, aflată pe locul al patrulea în topul UE după producţia de grâu din 2021, va recolta anul acesta 9 mil. tone, o producţie mai mică cu 25% faţă de anul trecut, din cauza secetei, potrivit fermierilor.
România este un jucător important, pentru că a realizat în 2021 aproape 10% din producţia totală a UE şi a asigurat un sfert din exporturile de grâu, în volum de 6,3 milioane de tone, în perioada iulie 2021 – iunie 2022, conform datelor de la Comisia Europeană.
„Din analizele noastre, producţia de grâu este de 9 milioane de tone, dar mai sunt câteva zone în ţară în care încă se recoltează. Însă, grâul este recoltat în proporţie de 96% şi nu pot fi schimbări foarte mari la grâu“, a spus Nicolaie Apopi, preşedintele Clubului Fermierilor Români, o organizaţie formată din peste 1.000 de membri. Acesta are şi în Banat o fermă de 2.500 de hectare cultivate cu cereale.
La nivelul Ministerului Agriculturii nu sunt încă centralizate datele din teren privind producţia totală de grâu. Comisia Europeană estimează o producţie de grâu de 9,3 milioane de tone în România, după ce iniţial estimările prevedeau o recoltă de 10,3 milioane de tone.
„Insula Mare a Brăilei a stat bine la grâu şi la orz, am avut producţii foarte bune. Media a fost de 7 tone/hectar la grâu şi 8 tone/hectar la orz“, a spus Mihai Solomei, directorul general al Agricost.
Producţia medie de grâu este de 4,3 t/ha în acest an, mai mică cu 25% decât cea din 2021, dar preţul mediu este de 330 euro/tonă, cu 33% mai mare faţă de cel de anul trecut.
Suprafaţa cultivată cu grâu în toamna anului 2021 a fost de 2,1 mil. ha, similară cu cea din anul precedent.
Valoarea producţiei de grâu, la preţul actual de pe bursa paneuropeană EuroNext de 330 euro/tonă, ar fi de 2,97 mld. euro.
Dacă vrem să limităm sau să scăpăm de astfel de calamități naturale, va trebui să luăm în considerare refacerea pădurilor care au fost distruse și plantarea cât mai rapidă și pe suprafețe cât mai întinse a perdelelor forestiere, atât de-a lungul drumurilor naționale, cât și de-a lungul drumurilor județene și comunale, în jurul localităților, pe câmpuri și în zonele degradate !