De ce întârzie contraofensiva ucraineană?

Presa internațională vorbește încă de la începutul anului despre contraofensiva de primăvară a armatei ucrainene. Nu este analiză a situației din Ucraina care să nu amintească de importanța acestei contraofensive. Analizele fie arată că doar o replică ucraineană de succes ar aduce Rusia la masa negocierilor și ar pune Ucraina într-o poziție care să permită clamarea unei victorii împotriva Moscovei. Ofensiva aceasta ar trebui să rupă frontul în două – în sud, Zaporojie, și în est, Donbas, ba chiar să pună presiune puternică asupra Crimeii. În caz contrar, în cazul unei împotmoliri a ucrainenilor, probabilitatea negocierilor s-ar reduce, războiul de uzură ar continua și ar începe să planeze spectrul reducerii ajutoarelor din partea aliaților occidentali.

Însă primăvara se apropie de sfârșit și importanta contraofensivă ucraineană întârzie. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, amiralul John Kirby, spunea, la finalul săptămânii trecute, că atacurile armatei ruse au fost respinse și că Rusia nu a reușit să ocupe niciun teritoriu cu importanță strategică. În fața acestei armate ruse incapabilă să avanseze, așa cum sugerează amiralul Kirby, armata ucraineană întârzie să pornească așteptata contraofensivă. Comandanții ucraineni și oficialii occidentali spun că totul se datorează noroiului, despre care The New York Times scrie că este un inamic  cel puțin la fel de tenace ca și armata rusă.

Ambasadorul ucrainean în SUA și ministrul Apărării de la Kiev spun același lucru, dând vina pe condițiile meteo pentru amânarea contraofensivei.

Sunt însă și analize care, fără a nesocoti elementele naturale, încearcă să ofere o altă perspectivă – ofensivele și contraofensivele din Ucraina nu mai pot juca un rol decisiv, câtă vreme cele două tabere și-au fortificat pozițiile, după un an de la începutul războiului. O contraofensivă ucraineană poate înregistra un oarecare succes, însă ar fi urmată de o replică a Rusiei, iar războiul s-ar prelungi, un lucru pe care tot mai multe state occidentale nu și-l doresc.

Comandantul forțelor NATO din Europa, generalul American Christopher Cavoli, a declarat, într-o audiere ce a avut loc în Senatul SUA săptămâna trecută, că forțele ruse care operează în Ucraina sunt mai numeroase decât la începutul războiului, că Rusia a pierdut în cursul acestui conflict doar o singură navă de luptă și 80 de avioane de luptă, dintr-un total de o mie de aeronave. Declarațiile generalului american nu rezonează deloc cu cele ale șefului Pentagonului sau ale șefului Statului Major Interarme, care sugerează că Rusia se îndreaptă spre o înfrângere.

”Războiul e departe de a se încheia. Cred că rușii pot să mai lupte încă un an”, a spus generalul Cavoli în timpul audierii. ”Forțele aeriene, navale, spațiale, cibernetice și strategice ale Rusiei nu au suferit o degradare semnificativă în cursul războiului. Mai mult, este foarte probabil ca Rusia să-și creeze o armată de uscat mai numeroasă și mai capabilă. Rusia are un vast arsenal de arme nucleare care reprezintă o amenințare existențială pentru Statele Unite”, arată generalul Cavoli, de data aceasta în declarația scrisă pentru Congresul SUA.

Afirmațiile de mai sus sunt interpretate în două moduri: fie sunt un apel pentru mai mult sprijin financiar și militar pentru Ucraina, pentru mai multă implicare din partea aliaților europeni, fie sunt semnalul pentru încetarea ostilităților și începerea negocierilor. ”Interesul major al SUA este reducerea riscurilor de escaladare și evitarea unui război lung. Consecințele unui război lung – de la riscurile pentru securitate și până la daunele economice – depășesc cu mult posibilele benefici”, arăta un studio al Rand Corporation publicat în luna ianuarie 2023.

Doi veterani din comunitatea de informații a SUA susțin că viziunea de mai sus își face tot mai mut loc în serviciile secrete americane, iar recenta scurgere de informații din cadrul Pentagonului ar fi rezultatul unei ”mini-revolte”. ”Se poate ca anumiți decidenți aflați în pozițiile cele mai înalte ale Pentagonului să fi decis «poate că trebuie să spunem adevărul. Poate că trebuie să arătăm că șeful Statului Major Interarme și șeful Pentagonului mint când vorbesc despre victoriile ucrainene și despre spulberarea Rusiei. Poate că asta va opri extinderea războiului»”, spune fostul analist CIA Ray McGovern, pentru televiziunea chineză CGTN.

Analistul CIA Larry Johnson împărtășește aceeași opinie și sugerează că scurgerea de informații clasificate Pentagon Leaks a fost una controlată. ”Pare o scurgere controlată de informații, nu sunt materiale la întâmplare. Totul pare gândit pentru a transmite câteva lucruri. Cel mai important ține de deteriorarea capabilităților ucrainene și despre greutățile cu care se confruntă SUA și aliații din NATO în livrarea sistemelor de apărare antiaeriană, a muniției pentru artilerie și a tancurilor”.

Johnosn merge mai departe și sugerează că există posibilitatea ca scurgerea de informații să fi fost gândită pentru a duce la îndepărtarea lui Joe Biden de la Casa Albă. ”Nu este vorba despre informații fabricate pentru a-i păcăli pe ruși. Nu sunt informații a căror dezvăluire să duca la suplimentarea sprijinului american și la trimiterea și mai multor resurse în Ucraina. Aceste scurgeri de informații susțin ideea că administrația Biden este incompetentă și pune în pericol interesele americane în străinătate”.

Cât îl privește pe președintele Volodimir Zelenski, arată o analiză preluată de Ron Paul Institute, el este conștient că sprijinul occidental va depinde de soarta contraofensivei ucrainene. ”Având în vedere toate acestea, se profilează un scenariu diplomatic confuz, unul care poate crea sciziuni între statele vestice și în care China poate juca un rol mai important”.

Iar Zelenski a avut, la inițiativa sa, o convorbire telefonică cu președintele chinez Xi Jinping, prima asemenea interacțiune de la invazia rusă. Convorbirea a avut loc la o lună de la summit-ul dintre Xi Jinping și Vladimir Putin. Un comunicat al guvernului chinez arată că Xi a subliniat că Beijingul consideră că negocierile sunt singura soluție și că va trimite un reprezentant special în Ucraina și în alte țări, pentru a avea o comunicare aprofundată cu toate părțile cu privire la soluționarea politică a crizei ucrainene. Occidentul urmărește cu atenție poziția Chinei față de Rusia, accentuând actualul sprijin formal oferit de Moscovei, inclusiv sprijinul economic și tehnologic non-letal, dar temându-se de trecerea la transferul de arme sub acoperire și chira la transferul de arme asumat public, ceea ce ar schimba total situația din Ucraina.

Până la implicarea Chinei, președintele Zelenski și Vestul au mari probleme cu naționaliștii radicali din Ucraina, iar acest lucru este subliniat nu de foști agenți SUA deveniți voci anti-sistem (precum antemenționații McGovern și Johnson), ci de Mark Galeotti, un cunoscut analist de la Royal United Service Institute, mare susținător al cauzei ucrainene.

Într-un interviu pentru The Times, Galeotti spune că este puțin probabil ca anunțata contraofensivă ucraineană să obțină rezultate notabile și că, cu cât daunele provocate Rusiei vor fi mai mari, cu atât mai multă putere va căpăta China. Analistul sugerează că Ucraina trebuie să intre în negocieri cu Rusia, însă, sub presiunea elementelor radicale, președintele Zelenski nu poate ajunge la aceste negocieri decât ordonând o contraofensivă.

Într-un articol publicat de aceasta dat de The Spectator, Galeotti pune ceea ce spun si foștii agenți CIA citați mai sus: susținerea occidentală pentru Ucraina este condiționată de neescaladarea conflictului. Or, această condiție nu pare să fie acceptată de elementele radicale din conducerea Ucrainei, Galeotti oferind exemplul șefului serviciului militar de informații, Kiril Budanov. Acesta ar fi dorit să organizeze atacuri cu drone asupra mai multor orașe ruse din zona de graniță la împlinirea unui an de la invazia rusă, iar acest plan a fost abandonat la insistențele Washingtonului. Budanov este cel care a susținut frecvent că Vladimir Putin este în fază terminală a unei boli grave, că Crimeea va fi recuperată până în vara acestui an. ”Uneori pare mai interesat să facă Rusia să sufere decât să câștige războiul. Este ambițios, a ajuns sus foarte repede și nu vrea să se oprească. Simte că, după război, vor fi foarte multe oportunități”, spunea despre Budanov un înalt oficial american. Asasinarea Dariei Dughina și a bloggerului naționalist rus Vladlen Ttarsky au fost puse tot pe seama unor agenți ucraineni. Galeotti mai notează că amintitul Budanov a planificat atacuri împotriva mercenarilor ruși din gruparea Wagner chiar în Mali și împotriva trupelor ruse din Siria. Tot Budanov a încurajat recent guvernul Republicii Moldova să ia măsuri împotriva regimului pro-rus din Transnistria.

”În toate aceste cazuri, Zelenski a blocat operațiunile, îngrijorat nu de reacția Moscovei, ci de reacția altor guverne”, scrie Galeotti. ”Pe măsură ce Kievul este obligat să articuleze o viziune pentru încheierea războiului – alta decât capitularea Rusiei – radicalii din conducerea Ucrainei ar putea deveni o problemă gravă pentru Zelenski”.