Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, precum și ratele dobânzilor pentru facilitatea de creditare și de depozit, la 7,50% și respectiv 5,50%. Această decizie vine într-un context economic marcat de volatilitate, inflație și incertitudini internaționale, având un impact semnificativ asupra economiei românești.
Inflația și creșterea economică
Rata anuală a inflației a prezentat fluctuații, atingând 5,42% în iulie, înainte de a scădea la 5,10% în august. Această dinamică a fost influențată în principal de creșterea prețurilor alimentelor și energiei, cauzată de seceta severă și majorările tarifelor de distribuție. Deși inflația CORE2 a crescut, inflația generală a arătat semne de temperare, ceea ce sugerează o posibilă stabilizare a prețurilor pe termen scurt.
Pe de altă parte, activitatea economică a încetinit, cu o creștere de doar 0,1% în trimestrul II 2024. Totuși, PIB-ul a crescut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, impulsionat de consumul gospodăriilor, dar și de formarea brută de capital fix. Aceste date arată o economie care se menține pe o traiectorie pozitivă, deși cu o viteză mai mică.
Impactul deciziilor BNR
Deciziile BNR de a menține ratele dobânzilor au ca scop stabilizarea prețurilor și asigurarea unei creșteri economice sustenabile. Menținerea acestor rate reflectă o strategie prudentă în fața incertitudinilor externe, precum conflictul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, care pot influența negativ economia românească.
Un aspect pozitiv este creșterea creditului acordat sectorului privat, care a crescut cu 7,7% în august, datorită cererii ridicate pentru împrumuturi în lei. Aceasta sugerează o încredere crescândă din partea consumatorilor și a investitorilor în economia românească, chiar și în condițiile actuale dificile.
Provocări și perspective
Deși deciziile BNR sunt binevenite, provocările persistă. Inflația, deși în scădere, rămâne un factor de risc, iar dinamica salariilor și condițiile de pe piața muncii adaugă un strat suplimentar de complexitate. Rata șomajului a crescut la 5,5% în august, iar intențiile de angajare sunt în declin, ceea ce poate afecta consumul și, implicit, creșterea economică.
De asemenea, absorbția fondurilor europene, esențiale pentru reformele structurale, rămâne o provocare, fiind dependentă de îndeplinirea unor ținte stricte. Aceste fonduri sunt cruciale nu doar pentru stimularea creșterii economice, ci și pentru a contrabalansa efectele negative ale incertitudinilor geopolitice.
Abordare prudentă a BNR
În concluzie, deciziile recente ale BNR reflectă o abordare prudentă în gestionarea economiei românești într-un context global complex. Menținerea ratelor dobânzilor la niveluri constante este un semn că banca centrală prioritizează stabilitatea prețurilor și creșterea economică sustenabilă. Totuși, provocările interne și externe rămân semnificative, iar o strategie coordonată de politici economice și reforme structurale este esențială pentru a naviga în aceste ape tulburi.
