Noii băieţi deştepţi din energie

Un nevinovat comunicat de presă emis de Ministerul Economiei informa că secretarul de stat Maricel Popa a înmânat 10 acorduri pentru exceptare de la plata unei părţi din numărul de certficate verzi unor companii energo-intensive, “fiind astfel ajutate să rămână competitive pe piaţă”. Aceste companii, care consumă foarte mult curent, se adaugă altor patru fericite cu câte un astfel de acord. În total, în ţară, sunt 14 firme care nu contribuie în acest moment, decât într-o măsură foarte scăzută, la subvenţionarea producerii de energie verde, aşa cum o fac toţi consumatorii de energie electrică din ţară, inclusiv populaţia. Economica.net a dezvăluit numele celor 14. Iată-le: Alro Slatina, ArcelorMittal Galaţi, ArcelorMittal Hunedoara, Carpatcement, TMK Reşiţa, TMK Slatina, Stirom Bucureşti, Messer Gaz Bucureşti, Brikston Iaşi, Silcotub Zalău, Alum Tulcea, Vimetco Extrusion, Elsid Titu şi Lafarge România.

Aceste companii sunt beneficiarele unei hotărâri de guvern, 495, emisă la finele anului trecut de către Cabinetul Ponta şi care urmăreşte diminuarea presiunii costurilor cu energie electrică pentru marii consumatori de energie electrică, astfel încât acestea să îşi păstreze sau să îşi îmbunătăţească competitivitatea pe diverse pieţe. Mai exact, aceşti energofagi aveau costuri uriaşe pentru achiziţia de certificate verzi emise pentru fiecare MWh produs în ferme eoliene, solare, geotermale sau în cele care utilizează biomasa. Avântul foarte mare luat de energia alternativă în ultimii ani, în special datorată sprijinului promovat de stat, prin schema de certificate verzi, a crescut facturile tuturor consumatorilor, populaţie, firme. Mulţi dintre marii consumatori, cu Alro şi ArcelorMittal în frunte, companii aflate pe primele două locuri în topul celor mai mari energofagi, au făcut presiuni la autorităţi pentru diminuarea poverii. Şi a apărut această HG 2004, care îi scuteşte pe beneficiarii acordurilor de achiziţia de 85% din certificatele verzi. „Practic, prin păstrarea competitivităţii se poate spune că se păstrează locuri de muncă aflate în potenţial pericol în situaţia în care întreprinderile şi-ar pierde competitivitatea”, se spune în comunicatul Ministerului Economiei. Bugetul alocat programului pe perioada de 10 ani este estimat la 750 milioane de euro. Aceşti sume nu vin de la stat, ci vor fi suportate de restul consumatorilor.

Criteriile de eligibilitate pentru exceptarea de la plata certficatelor verzi sunt: punerea în aplicare, pe baza auditurilor energetice, a unor măsuri de creştere a eficienţei energetice; menţinerea locurilor de muncă pe durata schemei precum şi nedisponibilizarea pe respectiva perioadă a mai mult de 25% din numărul angajaţilor; încheierea de parteneriate cu instituţiile de învăţământ pentru creşterea pregătirii profesionale şi atragerea de personal calificat.

Cine sunt cele 14 companii? În principal observăm combinate metalurgice şi siderurgice, producători de ciment. Pe listă sunt câteva societăţi care la o vreme erau încadrate la aşa-numiţii băieţi deştepţi din energie, precum Alro, ArcelorMittal Galaţi şi Elsid Titu. Alro a beneficiat ani de zile de energie electrică de la Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de curent din ţară, la preţuri sub media pieţei. De asemenea, ArcelorMittal Galaţi a cumpărat de pe bursa de energie curent de la aceeaşi Hidroelectrica. A fost o mişcare pusă la cale de mediul politic pentru susţinerea celui mai mare combinat siderurgic în condiţiile în care criza economică a prăbuşit piaţa internă a oţelului. De asemenea, Elsid Titu a beneficiat de contracte cu Hidroelectrica, la preţuri sub media pieţei.

Alro Slatina, producătorul de aluminiu, cel mai mare din sud-estul Europei, Alum Tulcea şi Vimetco sunt companii cu capital rusesc, controlate de oligarhul Vitali Matsitski. Un alt miliardar rus, Dmitriy Pumpyanskiy, controlează combinatul siderurgic TNK de la Reşiţa şi producătorul de ţevi TMK Slatina. Silcotub Zalău este un producător de ţevi din oţel aflat în proprietatea grupului italian Tenaris. Compania Stirom Bucureşti desfăşoară activităţi în industria producerii de sticlă şi are ca principal acţionar grupul elen Yioula Glassworks. Pe lista beneficiarilor de sprijin se află şi doi dintre cei trei producători interni de ciment: Carpatcement, companie deţinută de Carpatcement din Germania, şi Lafarge România, din grupul Lafarge din Franţa. Elsid Titu este o companie deţinută indirect de doi dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Câmpina, Mihai Tufan şi Stelian Anastaşescu. Obiectul de activitate al societăţii este fabricarea de electrozi, însă firma este şi producător de electricitate prin cele câteva microhidrocentrale aflate în proprietate. Messer Gaz derulează operaţiuni de furnizare de gaze naturale, fiind controlată de grupul german cu acelaşi nume. Brikston Iaşi este denumirea actuală a fostei Ceramica, producătorul de cărămizi. În spatele companiei stă fondul de investiţii ADM Capital din Hong Kong.