Negocierile Greciei menite să evite intrarea ţării în faliment se vor relua joi la Bruxelles, cu discuţii între prim-ministrul elen, Alexis Tsipras, şi creditorii Atenei. Scopul negocierilor cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, director executiv al FMI, Christine Lagarde, şi cu preşedintele BCE, Mario Draghi, este de a ajunge joi la un acord preliminar care le va fi prezentat miniştrilor de Finanţe, care se întâlnesc din nou la amiază. „Noi lucrăm la acest acord „, a asigurat o sursă apropiată discuţiilor pentru AFP, cu cinci zile înainte de termenul limită de rambursare a tranşei către FMI. Întâlnirea de azi vine după o reuniune a Eurogrupului – miniştrii de Finanţe din zona euro – care a eşuat, urmată de discuţii nocturne cu mai mult succes.
Grecia nu mai dispune decât de cinci zile până la data-limită pentru o plată datorată FMI, de 1,6 miliarde de euro, ceea ce alimentează temerile privind intrarea ţării în incapacitate de plată, cu consecinţe imprevizibile. Deblocarea unei tranşe de împrumut în suspensie de aproape un an, în valoare de 7,2 miliarde de euro, este necesară pentru ca Atena să poată efectua această plată. Pentru a obţine această deblocare, guvernul grec trebuie să se pună de acord cu creditorii asupra reformelor şi măsurilor pe care să le aplice pentru realizarea de economii bugetare. Alexis Tsipras şi creditorii ţării au avut deja o întrevedere de câteva ore miercuri după-amiază, pentru a încerca să ajungă la o schiţă de acord, pe care să o prezinte cu prilejul unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro din cursul serii. Ei nu au reuşit însă să-şi depăşească divergenţele, iar miniştrii nu au putut decât să constate absenţa unui acord. Reuniunea Eurogrupului a fost suspendată după numai o oră, urmând să se reia joi după prânz. „Nu am văzut nicio propunere concretă”, a declarat ministrul finlandez de Finanţe, Alexander Stubb, citat de The Guardian.
Propunerile Greciei includ măsuri de eliminare a opţiunii de pensionare anticipată, majorarea taxei pe vânzări, a taxelor impuse persoanelor cu venituri medii şi mari şi introducerea unei noi taxe pentru companiile cu profituri nete anuale de peste 500.000 de euro.”Insistenţa anumitor instituţii de a respinge măsurile nu s-a mai întâmplat nici în cazul Irlandei, nici al Portugaliei. Această atitudine ciudată poate semnifica numai două lucruri: fie că aceşti creditori nu vor un acord, fie că ei servesc anumite interese în Grecia”, a declarat Tsipras. Premierul elen s-a referit în principal la FMI, care este prudent în legătură cu reformele propuse de Atena, apreciind că depind prea mult de majorarea taxelor, care ar putea afecta economia. Reformele propuse de Grecia ar trebui să se axeze mai mult pe reducerea cheltuielilor şi mai puţin pe creşterea taxelor, susţin oficialii FMI. Datoria Greciei se ridică azi la 320 miliarde
de euro.
Publicaţia The Wall Street Journal titrează că băncile fragile din Grecia îi lasă lui Tsipras puţine opţiuni în discuţiile privind ajutorul de urgenţă. În timp ce deponenţii greci sunt tot mai nervoşi şi continuă să retragă banii, patru bănci mari ale ţării sunt susţinute în viaţă de ajutorul prin lichiditate de urgenţă revizuit zilnic de către Banca Centrală Europeană. În cazul în care BCE decide să pună capăt asistenţei pentru lichiditate de urgenţă ELA, Grecia ar fi obligată peste noapte să adopte un regim periculos de controale de capital. „Sprijinul BCE este crucial pentru ţinerea în viaţă a băncilor greceşti”, susţine Regina Argenio, analist la Standard & Poor. Ca nicăieri în lume, băncile elene trebuie să se bazeze pe banii primiţi de la Banca Centrală pentru a acoperi golurile lăsate de retragerile deponenţilor. De la începutul anului şi până azi, au dispărut din bănci 40 de miliarde
de euro.
Un comerciant grec, Konstantinos Drakopoulos, care deţine un magazin de haine în cartierul Koloniaki din Atena, susţine că, la începutul anului, speriat că vine stânga radicală la putere, a luat banii din bancă şi i-a transferat în alte ţări. El a spus că ţine în Grecia doar banii de care nevoie pentru a funcţiona firma sa şi că nu intenţionează să repatrieze prea curând capitalul. „Atâta timp cât avem acest guvern, vom avea criză. Comunismul este mort pentru Rusia, pentru Cuba, nu şi pentru Grecia”, a declarat Drakopoulos.
În afară de transferurile internaţionale, cifrele bancare sugerează că a existat un vârf foarte mare de retrageri de numerar. Unii greci folosesc seifuri din care pot scoate şi depune bani ori de câte ori este necesar. În acest fel, în cazul în care băncile sunt închise sau controale de capital vor fi instituite, vor avea bani pe mână.
Creditorii greci au suferit profund în primii ani ai crizei, însă ulterior situaţia s-a îmbunătăţit. În primele luni ale anului trecut, toate marile bănci au fost capabile să emită obligaţiuni, ceea ce pentru investitori a însemnat un semn de încredere relativă. Alpha Bank, de exemplu, a emis obligaţiuni de 500 milioane de euro pe trei ani, cu un randament de 3,5%. Oficialii băncii susţineau că au avut ordine de cumpărare din 15 state. „Băncile au fost bine poziţionate pentru a absorbi şocurile”, a declarat atunci Nondas Nicolaides, analist Moody. Într-adevăr, până în septembrie anul trecut au crescut depozitele clienţilor până la 179 miliarde de euro, de la 159 miliarde de euro în iunie 2012.
Totul s-a dat peste cap în decembrie 2014, atunci când tulburările politice, cu venirea Syriza la putere, au generat o diminuare a depozitelor până la 143 miliarde de euro la finele lunii aprilie. Pentru a înlocui depozitele care se evaporau, băncile elene au apelat la ajutorul BCE. În climatul actual înrăutăţit, ele nu mai pot emite şi vinde obligaţiuni. Au pierdut, de asemenea, şi posibilitatea să primească bani în schimbul unor active ale lor mai puţin lichide.
