Maia Sandu despre divizarea între est și vest a R. Moldova

Cotidianul.ro a stat de vorbă cu Maia Sandu, preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate din Republica Moldova, oponenta lui Igor Dodon la prezidenţialele de anul trecut.

Reporter: La sfârşitul anului 2015, în decembrie, aţi lansat partidul PAS. Atunci aţi pornit şi la ideea de a demara demersul cu referendumul pentru alegerea preşedintelui şi ideea de a candida la preşedinţie?

Maia Sandu: Nu. Această iniţiativă a ţinut strict de crearea unui partid politic, era foarte clar că suntem în criză de partide politice credibile. Atunci când am plecat din guvern nu mi-am propus să particip la crearea unui nou proiect politic, dar, în lunile care au urmat, această necesitate a unui proiect nou a devenit evidentă. Foarte mulţi oameni, dintre cei care protestau în piaţă, spuneau că trebuie să scăpăm de clasa politică existentă, dar că nu avem cu ce să o înlocuim. Şi atunci am inițiat acest poiect, ne-am propus să înțelegem dacă oamenii sunt gata să mai creadă într-un nou proiect politic după atâtea decepţii, şi, în situaţia în care am văzut că există suficienţi susţinători, suficienţi cetăţeni care vor să devină membri ai partidului, am luat o decizia de a crea partidul. Departe de noi atunci ideea alegerilor prezidenţiale, pentru că atunci legea spunea că alegerile se vor desfăşura în cadrul parlamentului. În luna martie, după decizia Curții Constituționale, lucrurile s-au schimbat şi am ajuns să candidez.

Când aţi hotărât să candidaţi la preşedinţia Republicii Moldova şi de ce?

Am discutat acest lucru împreună cu colegii din PAS. Am discutat cu alţi parteneri, inclusiv cu cei de la PPDA, PLDM şi alţii. S-a întâmplat să ajung candidat comun al acestor forțe. Am candidat pentru că vreau ca lucrurile să se schimbe spre bine în Republica Moldova şi funcţia de preşedinte oferă anumite pârghii; este adevărat că nu foarte multe. Acum ne pregătim pentru alegerile parlamentare, dar era mult mai bine dacă funcţia de preşedinte al Republicii Moldova era scoasă de sub influenţa clanului care controlează toate instituțiile statului. Acum că lucrurile s-au întâmplat cum s-au întâmplat, ne axăm pe alegerile parlamentare. Parlamentul are mai multe pârghii pentru a schimba lucrurile, şi aici o să se dea bătălia cea mare.

Alegerile prezidenţiale – au fost ele geopolitice sau nu?

Noi ne-am propus să nu exploatăm factorul geopolitic în campanie, şi-o să încerc să explic de ce. În special pentru cititorii din România, poate aceste lucruri nu sunt foarte clare. România este într-o situaţie mai bună, pentru că acolo oamenii au de ales între, ştiu eu… partide de dreapta şi de stânga, sau între politicieni oneşti şi mai puţin oneşti. În Republica Moldova, lucrurile sunt mai complicate. Noi avem o mare problemă care ţine de corupţie şi corupţia se face responsabilă de subminarea instituţiilor statului, de faptul că noi nu avem astăzi instituţii care să ne protejeze, care să ne asigure alegeri libere şi corecte, care să ne asigure un stat de drept şi multe altele.

În acelaşi timp, există factorul geopolitic, există o divizare profundă a societăţii, între cei care se uită spre est şi cei care se uită spre vest. Şi dacă mergem pe acest clivaj – est sau vest – nu o să avem niciodată o masă critică de oameni cu care să începem să facem schimbarea. Doar prin discuții despre valorile din vest și pericolele din est nu putem atrage mai mulți oameni în sprijinul modelului european de dezvoltare. Eu cred că noi vom putea creşte sprijinul pentru acest model doar atunci când vom conduce țara în spiritul guvernării europene şi atât cei care se uită la est, cât şi cei care se uită la vest vor simţi pe pielea proprie rezultatele unei guvernări responsabile. Doar acest argument îi poate determina pe o parte dintre cetăţenii care trăiesc din remitențele venite din Rusia, care sunt nostalgici după sistemul sovietic, să sprijine partide politice proeuropene. În toţi aceşti ani, atât partidele care își ziceau „proeuropene“, cât și cele „proMoscova“, care au ajuns la guvernare, au fost la fel de corupte şi la fel de iresponsabile din perspectiva cetăţenilor. Deci, acest clivaj ne încurcă să asigurăm sprijin popular pentru programe de dezvoltare a țării. De aceea, campania noastră a fost axată pe subiecte care sunt relevante pentru toți cetățenii: anticorupţie, eliberarea statului din captivitate, reforma justiției. Dodon, dimpotrivă, a jucat cartea geopolitică. I-a mințit pe oameni că un preşedinte proeuropean va certa Republica Moldova cu Rusia şi cei care lucrează astăzi acolo își vor pierde sursele de venit. Trebuie să spunem că sunt foarte mulți moldoveni care lucrează în Rusia, din cauză că nu există locuri de muncă suficiente acasă. Fiind un politician iresponsabil, a folosit și continuă să folosească, și după alegeri, mesaje care divizează societatea.

În România, toată lumea a perceput aceste alegeri ca nişte alegeri strict proEuropa sau proRusia. Oligarhul a avut grijă să promoveze, inclusiv în România, foarte, foarte puternic această idee. A fost asta cheia prin care şi-a făcut Plahotniuc jocul?

Bineînţeles. Şi asta este cheia prin care el îşi face jocul în continuare. Pe de o parte, se poziţionează ca proeuropean, pentru a obţine sprijinul României și al Occidentului. Pe de altă parte, în această campanie s-a văzut foarte clar cum televiziunile care sunt proprietatea lui Plahotniuc au difuzat, împreună cu televiziunile subordonate lui Dodon, falsuri despre mine, de exemplu faptul că voi aduce în țară 30 de mii de sirieni sau că voi închide bisericile şi alte inepţii de tipul ăsta. Aceste minciuni au speriat o prte din alegători și au avut un impact mare asupra votului cetățenilor. Instituţiile statului, care sunt toate sub controlul lui Plahotniuc, de asemenea, au fost părtinitoare. De exemplu, nici până astăzi organele de drept nu au luat atitudine în cazul acuzaţiei care i-a fost adusă lui Dodon de către presa de investigaţie cu privire la cele 35 de milioane de lei venite dintr-o firmă offshore din Bahamas, folosite pentru finanţarea campaniei electorale. Nici până astăzi inspectoratul general de poliţie nu a luat atitudine pentru a investiga cazul transportării organizate a cetăţenilor din stânga Nistrului şi a mituirii acestora pentru ca să îl voteze pe Dodon. Comisia Electorală Centrală a demonstrat un comportament similar atunci când făcea abstracţie de sesizările pe care le făceam noi în campanie. CCA-ul – Consiliul Coordonator al Audiovizualului – le-a permis televiziunilor lui Plahotniuc şi celor ale lui Dodon să tirajeze minciuni în campanie fără să le sancționeze.

Trebuie să le spunem celor din România că toate aceste instituţii sunt sub controlul strict al lui Plahotniuc.

Exact. Sunt foarte multe exemple care demonstrează că în această campanie Plahotniuc a făcut jocul lui Dodon şi l-a ajutat să devină preşedinte; inclusiv, sunt oameni care confirmă că Partidul Democrat, în turul doi, a dat ordin membrilor săi de partid, primarilor din localităţi, să facă campanie pentru Dodon. Ceea ce avem astăzi este un parlament care se declară proeuropean, dar acţiunile căruia sunt opusul unui parlament proeuropean, şi un preşedinte care este prorus. Şi, în această luptă mimată între proeuropeni şi proruşi, înfloreşte corupţia.

Vă pregătiţi pentru alegerile parlamentare din 2018.

Bineînţeles.

Ştim, campania din 2016, campania care tocmai a trecut, a fost una extrem de murdară, o campanie în care, în primul rând, v-aţi confruntat cu forţe inegale. Iată că avem un CCA – un Consiliu Coordonator al Audiovizualului. Avem probleme mari cu televiziunile din Republica Moldova. Cum vor arăta precampania şi campania din 2018, în condiţia în care peisajul se radicalizează deja şi mai mult?

Mai este o problemă. Guvernarea vrea să schimbe codul electoral şi, evident, schimbarea pe care şi-o doresc cei de la putere nu avantajează partidele din opoziţie, dimpotrivă. Va fi dificil, suntem conştienţi de asta. Am învăţat nişte lecţii în această campanie, şi în special faptul că este una să câştigi, şi alta este să ştii să îţi aperi voturile. Ştim care sunt riscurile, cum se fură voturile. De asemenea, prin noul sistem electoral se dorește și discriminarea Diasporei. Lui Plahotniuc îi este frică de Diasporă. Aţi văzut ce forţă a demonstrat Diaspora în această campanie, iar guvernarea încearcă să reducă rolul acesteia. Noi o să promovăm modificările noastre la cadrul legislativ.

Dar PAS nu este partid parlamentar. Cum veţi reuşi să promovaţi modificările în noul Cod electoral?

Este adevărat, dar oricum o să le promovăm public şi o să încercăm să sensibilizăm, acolo unde vom putea, comunitatea partenerilor de dezvoltare. O să venim cu propuneri pentru modificarea legii cu privire la finanţarea partidelor, pentru că noi suntem probabil singurii care respectă legea, în rest, toată lumea o ocoleşte. O să ne pregătim mai bine pentru a asigura observatori în toate secțiile de votare. Știm că o să fie dificil. Dar toate lucrurile pe care le face această guvernare trezesc doar supărare în rândul cetăţenilor, şi asta, sperăm noi, va fi un element de mobilizare pentru o parte dintre cei care nu au mers la alegeri în toamna anului 2016. Totuși, alegerile parlamentare vor fi mai dificile decât alegerile prezidenţiale. Asta înseamnă că trebuie să fim mai puternici, mai consolidaţi, să ajungem în toate localităţile – şi acolo unde nu am reuşit să ajungem anul trecut, pentru că, să nu uităm, partidul a fost înregistrat la sfârşitul lunii mai. Nu am avut decât câteva luni la dispoziție pentru a reuşi să ne creăm reţele de oameni care să ne sprijine.

Referitor la campania din toamna trecută – având în vedere că principala ofertă electorală a dumneavoastră era lupta anticorupţie şi faptul că Laura Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei Raluca Prună şi tot acel desant din ministerul Justiţiei au fost în ultima săptămână de campanie la Chişinău, aţi simţit acest lucru ca o trădare, ca şi cum v-ar fi fost furat elementul cel mai important?

Eu nu cred că foarte multă lume s-a lăsat convinsă că DNA-ul a trecut Prutul, pentru că noi vedem rezultatele reale ale politicilor acestei guvernări. Da, pe de-o parte, ei au aprobat o nouă lege a procuraturii, dar procurorul general pe care l-au selectat şi l-au numit în conformitate cu această lege este de aceeaşi calitate ca și procurorii din sistemul vechi. Noi vedem ce se întâmplă în fiecare zi în sistemul judiciar. Oamenii cu probleme de integritate sunt promovaţi în funcţii. Oamenii care au avut curajul, la un anumit moment, să vorbească, să critice regimul sau să critice lucrurile care se întâmplă în sistemul judecătoresc au fost eliminaţi din sistem. Oricât de frumoase ar fi lucrurile care se scriu şi se arată la televizor, omul simplu se confruntă cu o altă realitate zi de zi. Guvernarea ar putea reuși să vândă nişte „realizări“ partenerilor de dezvoltare, partenerilor externi, dar în ţară oamenii aşteaptă rezultate nu pe hârtie, ci în viaţa reală. Este adevărat că noi am fi vrut să fim susţinuţi un pic mai mult de România, şi nu vorbesc despre mine sau despre un partid politic. Ceea ce ne dorim noi este ca lucrurile să fie văzute un pic mai nuanţat în România, dincolo de acest factor geopolitic. Vreau să se înțeleagă că noi suntem prinși într-o capcană: între corupția autohtonă, care exploatează la maxim factorul geopolitic pentru a obține bani din occident și a se menține la putere, și aspirațiile Kremlinului, care ne vrea în continuare în sfera sa de influență. O guvernare coruptă care se declară proeuropeană dă apă la moară partidelor proKremlin și subminează instituțiile statului, făcându-ne și mai vulnerabili în fața pericolelor externe.

Actuala putere în mâna lui Plahotniuc promovează această lege a amnistiei fiscale şi liberalizării capitalului. Ce înseamnă, de fapt, această lege?

Am înţeles că şi la Bucureşti se discută o iniţiativă similară. Sper că nu de la noi vine ideea. Este o iniţiativă prin care aceşti oameni care, până acum, au furat vor să-şi înălbească conturile, vor să scape de sancţiuni, vor să devină oameni onești peste noapte. Chiar dacă ei acum controlează instituţiile de drept, sunt conştienţi că, la un moment dat, s-ar putea să piardă controlul. O asemenea lege i-ar absolvi de toate păcatele, definitiv.

Ce se va întâmpla cu Moldova în următorii ani?

Primul lucru pe care trebuie să îl facem noi este să ne salvăm statul, să facem astfel încât instituţiile statului să dispună de o independenţă minimă şi capacitate minimă, lucru care să ne permită să începem să discutăm despre cum construim prosperitate, economie, educaţie, sistem de sănătate. Oamenii pleacă din Republica Moldova, ei nu mai cred că merită să investească în viitorul lor aici, acasă; o să ajungem o ţară în care nimeni nu mai crede, în care rămân doar oameni de vârsta a treia cărora nu are cine să le plătească pensia pentru că nu este nimeni care să lucreze. Ăsta este pericolul cel mai mare. Ceea ce trebuie să facem noi este să le demonstrăm oamenilor, cât mai repede, că schimbarea este posibilă, că această bucată de pământ poate avea o guvernare responsabilă, că în Republica Moldova se poate trăi bine.

Despre discreditarea parcursului european

„Eu cred că întotdeauna a existat un electorat proOccident, prodemocraţie, proeuropean, doar că Republica Moldova este divizată şi există situaţii sau ani electorali când electoratul proeuropean predomină, şi există ani electorali când celălalt electorat este mai puternic. Dacă vorbim despre ce s-a întâmplat în 2016, la alegerile prezidenţiale, chiar dacă mobilizarea electoratului proeuropean a fost una mare şi în special în rândul cetăţenilor care locuiesc în afara ţării, totuşi, mobilizarea nu a fost deplină. Acest lucru se explică prin discreditarea parcursului european care s-a întâmplat din cauza guvernărilor precedente. Într-un fel, acum plătim pentru guvernarea proastă a forţelor politice care şi-au zis «proeuropene», dar care au guvernat altfel decât ar face o guvernare autentic proeuropeană.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.