A început procesul furtului tezaurului dacic. „Am fost tratat ca un animal”

Unul dintre suspecți, Chesley W, 37 de ani, a descris, citat de dvhn.nl, conform Mediafax, condițiile din detenție.

„Am fost tratat ca un animal. Am petrecut 6 luni într-o celulă putredă, cu șobolani. Fotografia și numele meu au fost publicate. Asta mă va bântui pentru totdeauna. Ceea ce este pe internet nu dispare niciodată.”

Potrivit publicației olandeze, Chesley W nu este la prima problemă cu legea. El ar mai fi fost închis 5 ani și cinci luni pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului, furt din magazine.

Alt suspect, Bernhard Z a mai fost închis pentru 5 ani și 5 luni pentru spargerea unei locuințe. Cazierul său judiciar include însă mai multe fapte, printre care vandalism, agresiune, posesie de droguri și conducere sub influența alcoolului.

„Îmi păstrez calmul, dar sunt foarte furios, dar am mai spus deja asta”, a spus acesta în fața instanției. „În cele din urmă, s-ar putea să vreau, totuși, să spun ceva. Deocamdată, o să mă opresc aici.”

Alt suspect, Jan B, are doar 21 de ani și a fost primul interogat. Acesta a invocat dreptul la tăcere. Procurorii au dubii referitor la motivele pentru care s-a implicat în jaf. „Nu putem să ne dăm seama exact de ce a acceptat să coopereze la jaf. A fost vorba de bani sau a fost influențat? Nu putem răspunde la această întrebare”, au spus aceștia despre B, care are un cazier judiciar curat.

Ce a spus directorul muzeului în instanță

Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a vorbit și el în fața instanței.

„Acest caz a fost fără precedent, atât pe plan intern, cât și internațional. Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre interese culturale. Șocul a cuprins Assen, Olanda și întreaga lume. Vă dați seama de asta?”, a spus Van Langh către suspecți în timp ce a invocat o „perioadă oribilă”.

Directorul a explicat faptul că furtul nu avea doar o valoare bănească, ci și una simbolică.

„Prejudiciile cauzate de furt nu pot fi exprimate doar prin valoarea de piață. Acestea definesc identitatea, iar banii nu pot compensa acest lucru. A existat o amenințare ca o memorie să fie ștearsă pentru o societate. Acesta a fost un atac la adresa demnității poporului român”, a spus acesta.

Van Langh a insistat pe șocul resimțit în România după acest furt.

„Trauma a fost profundă. Dispariția nu a fost văzută ca o pierdere, ci ca o rană în memoria noastră colectivă”, a spus Van Langh, care a insistat pe ideea de șoc produs în România de acest furt, conform Mediafax.

„Expozițiile internaționale există pentru a conecta oamenii și pentru a oferi istorie și artă unui public mai larg. Relațiile dintre instituțiile culturale sunt strânse. Consecințele furtului au fost șocante. Furia și neîncrederea au apărut brusc. Furtul a fost folosit pentru a provoca tensiuni în România. Acesta nu este doar un caz penal. A perturbat o întreagă societate”, a continuat acesta.