Academia Română a emis un comunicat oficial în care dezminte informațiile care circulă în spațiul public potrivit cărora, în anul 1951, ar fi existat o ofertă din partea sculptorului Constantin Brâncuși de a dona atelierul său din Paris statului român şi că această donație ar fi fost refuzată de Academia Română, scrie News.ro.
Ce a spus Academia Română:
Nu există niciun document sau declarație în arhivele artistului care să ateste intenția lui Brâncuși de a dona atelierul său statului român. Procesul verbal din 7 martie 1951, invocat de unii ca probă a unei presupuse donații, reflectă doar o discuție obișnuită privind arta sculptorilor, fără vreo ofertă de donație formală. Brâncuși nu a intenționat să lase moștenirea artistică României într-o perioadă dominată de ideologia comunistă. Artistul a preferat Franța, unde a trăit și a lucrat.
Deşi a părăsit România la vârsta de 28 de ani, Brâncuşi a continuat să-şi iubească ţara. Țara aşezată, aşa cum o ştia din copilărie şi adolescenţă, neocupată de străini şi neaservită ideologiilor totalitare. Dar a iubit şi a preţuit în egală măsură Franţa, ţara sa de adopţie. Acolo a decis să-i lase prin testament atelierul său din Impasse Ronsin. El a beneficiat de susţinerea prietenilor şi admiratorilor săi artişti, scriitori şi istorici de artă. Parisul oferea o vizibilitate infinit mai mare decât Bucureştiul, devenit pe atunci un fel de închisoare comunistă, subliniază Academia Română în comunicat.
Anul 2026 a fost declarat prin lege drept Anul Brâncuși
Ziua de naştere a sculptorului, 19 februarie, a devenit sărbătoare naţională. În acest an se celebrează un secol şi jumătate de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. Cu acest prilej, viaţa şi opera marelui artist se află în centrul atenţiei. 2026 a fost declarat oficial de către Parlamentul României „Anul Constantin Brâncuşi”. Brâncuşi are din 1990 şi calitatea membru post mortem al Academiei Române.
„Brâncuși nu a intenționat să lase moștenirea artistică Romîniei […] a preferat Franța, unde a trăit și a lucrat. Deşi a părăsit Romînia la vîrsta de 28 de ani, Brâncuşi a continuat să-şi iubească ţara. Țara aşezată, aşa cum o ştia din copilărie şi adolescenţă, neocupată de străini şi neaservită ideologiilor totalitare”…
Brâncuși avea origini ardelene: satul Hobița e în zona sub-montană colonizată în Olteniia de păstorii ardeleni (mai sunt rămășițe ale lor, în zona învecinată Novaci), numele se trage de la „Ohaba” – sate, din Țara Hațegului și Karan ce au fost cu sute de ani mai devreme nucleul Banatului unguresc al Severinului –
https://ro.wikipedia.org/wiki/Banatul_Severinului#/media/Fi%C8%99ier:Banate_of_severin.png
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bani_de_Severin
casa din lemn bătrînească și tehnica de construcție a ei sunt clar de model ardelenesc, și chiar și rădăcina numelui său indică o caracteristică transilvăneană (și azi mai există și se folosește „brîncă”, de pe Crișuri pînă în Hațeg). Așa că, uoltenișilor, îmi pare foarte rău pintru voi: nici ăsta nu fu a’ vostru! :)) …rămîneți cu impostoru’ Coandă.