' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Autoritatea Electorală Permanentă pregătește un proiect de lege care să permită organizarea alegerilor parlamentare anticipate în cazul în care Parlamentul va fi dizolvat. Proiectul urmează să intre în procedura de transparență săptămâna viitoare, potrivit președintelui AEP, Adrian Țuțuianu.
Inițiativa vine în contextul în care legislația electorală actuală este construită pentru alegerile parlamentare organizate la termen și nu conține reguli adaptate unei proceduri anticipate. Constituția prevede că, după dizolvarea Parlamentului, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni, ceea ce ar crea probleme logistice dacă ar fi aplicat actualul calendar electoral, notează HotNews.ro.
Reducerea perioadei electorale de la 90 la 75 de zile
Una dintre principalele modificări pregătite de AEP este reducerea perioadei electorale de la 90 la 75 de zile. Termenele unor proceduri ar urma să fie scurtate astfel încât toate operațiunile necesare organizării scrutinului să poată fi finalizate în intervalul constituțional de trei luni. Nu toate termenele vor fi însă reduse, AEP precizând că vor fi păstrate acelea considerate esențiale pentru exercitarea efectivă a dreptului de vot.
O problemă importantă este reprezentată de românii din străinătate. În cazul alegerilor anticipate, timpul pentru organizarea votului în diaspora ar fi mult mai scurt. AEP atrage atenția că trebuie să existe suficient timp pentru înscrierea alegătorilor care vor să voteze prin corespondență, trimiterea documentelor electorale și returnarea acestora înainte de încheierea procesului de vot.
Înregistrarea alegătorilor din străinătate
Proiectul introduce și un termen pentru înregistrarea alegătorilor din străinătate în Registrul electoral. Potrivit explicațiilor lui Adrian Țuțuianu, înscrierea ar putea începe din a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și s-ar putea face până la cel mult 15 zile de la începutul perioadei electorale. Măsura urmărește să creeze un interval clar pentru pregătirea votului în diaspora.
O altă modificare vizează candidaturile. AEP propune reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor la alegerile parlamentare anticipate. În prezent, pragul este stabilit la 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă.
Șeful AEP a avertizat și asupra costurilor. Potrivit estimărilor prezentate de instituție, organizarea unor alegeri parlamentare anticipate ar putea costa cu aproximativ 30% mai mult decât scrutinul parlamentar din 2024. Într-o declarație anterioară, Țuțuianu estima costurile la aproximativ 160-170 de milioane de euro.
Alegerile anticipate nu au fost declanșate
Important este că proiectul AEP nu înseamnă că alegerile anticipate au fost declanșate. Pentru ca acestea să aibă loc, trebuie îndeplinite condițiile constituționale privind dizolvarea Parlamentului. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta respinge cel puțin două solicitări de învestitură pentru formarea Guvernului, în condițiile prevăzute de legea fundamentală.
În acest moment, demersul AEP are rolul de a pregăti cadrul legislativ pentru eventualitatea în care un astfel de scrutin ar fi declanșat. Potrivit lui Adrian Țuțuianu, legea trebuie adoptată înainte ca procedura pentru alegeri anticipate să poată fi pusă în aplicare în condiții care să protejeze dreptul la vot. Proiectul urmează să intre în transparență decizională, după care va trebui să parcurgă procedura legislativă din Parlament.
