Al-Hajma, ofensiva digitală hibridă care aruncă zeci mii de oameni peste granița UE

La numai câteva zile după cea mai gravă criză migratorie trăită de Ceuta spaniolă în ultimele decenii, rețelele sociale din Maroc anunță deja o nouă mobilizare pentru 15 august. Mesajele folosesc coduri ușor de multiplicat, precum 15/08, drumul spre Ceuta sau al-hajma (n.r.-atac/ofensivă în limba arabă), și circulă pe Facebook, Instagram, TikTok și WhatsApp. Data nu pare aleasă întâmplător, fiind o zi liberă în Spania, iar cei care lansează apelurile încearcă să creeze impresia unei ferestre de vulnerabilitate la frontieră. Convocările apar după intrarea a peste 70 de mii de persoane în Ceuta și după moartea a peste 75 de oameni pe partea spaniolă, bilanțul total rămânând disputat. Mulți au murit înecați în încercarea de a ocoli barierele maritime.

Nu vorbim despre o operațiune militară, ci despre o deplasare masivă și necontrolată, cu efecte reale asupra securității și ordinii publice, dar și cu victime împinse spre mare de zvonuri, sărăcie și disperare. Ceuta și Melilla formează singura frontieră terestră dintre Uniunea Europeană și Africa, iar presiunea se poate muta rapid dintr-un punct în altul.

Frontiera organizată de algoritmi

Noua amenințare arată că frontierele nu mai sunt testate doar prin garduri, patrule sau ambarcațiuni. Ele sunt atacate mai întâi în spațiul digital. Criza precedentă a fost alimentată de informații false potrivit cărora porțile Ceutei ar fi fost deschise, iar cei care ajungeau înot nu mai puteau fi returnați. O hotărâre judecătorească spaniolă a fost simplificată, scoasă din context și transformată într-o invitație colectivă. Rețele de traficanți, conturi anonime și influenceri au amplificat mesajul, în timp ce mii de tineri au luat decizii pe baza imaginilor cu cei care reușiseră să treacă, nu a informațiilor despre morți și dispăruți.

În mulțime, riscul pare mai mic, responsabilitatea se diluează, iar tragedia devine probabilă. Răspunsul nu poate începe pe plajă. Spania și Marocul trebuie să combată rapid dezinformarea în arabă și darija, să identifice organizatorii și rețelele din spatele apelurilor, să ceară platformelor limitarea mesajelor care coordonează traversări periculoase și să avertizeze direct familiile și comunitățile de origine. Salvarea de vieți începe înainte ca oamenii să ajungă în apă.

Un test pentru Europa

Dacă pe 15 august mii de oameni se vor concentra din nou la Fnideq, nu va fi doar un eșec de control al frontierei. Va fi un eșec al cooperării dintre Madrid și Rabat și al modelului european care externalizează o parte importantă a controlului migrației către state terțe. Marocul trebuie să demonstreze că poate preveni plecările fără violență disproporționată. Spania trebuie să apere frontiera, dar și să respecte obligațiile privind azilul, protecția minorilor și salvarea vieților. Peste 1.000 de minori neînsoțiți au rămas în Ceuta după valul precedent, punând sub presiune capacitatea locală de primire.

Melilla trebuie inclusă în planurile preventive, chiar dacă actualele apeluri se concentrează asupra Ceutei. O frontieră întărită într-un loc poate deplasa fluxul către altul. Dar Europa nu trebuie să răspundă exclusiv prin limbajul fricii, pentru că acesta servește propagandei extremiste și nu distruge mecanismul care produce crizele, precum lipsa perspectivelor, traficul de persoane, dezinformarea și dependența de controlul exercitat de statele vecine.

Lecția este simplă. Mai exact, în 2026, o frontieră poate fi destabilizată de un zvon înainte de sosirea primei persoane. Gardul și armata reprezintă ultima linie de apărare. Prima trebuie să fie informația credibilă, cooperarea operativă și prevenția. Voința politică este absolut necesară pentru a combate acest fenomen la nivel european.