Asta s-a întâmplat în urmă cu câteva zile când, pe planeta Marte, s-au descoperi vestigiile unei civilizații necunoscute.
Un oarecare pictor mediocru, vai, dar ce mediocru, așa cum sunt cu miile scriitori mediocri, politicieni mediocri, profesori mediocri, generali mediocri, a descoperit un pergament cu niște texte scrise în chirilică. El le-a interpretat de capul lui, crezând că descifrează sensul exact al cuvintelor. Dar, vai, ce eroare!
Cu textul tradus, s-a dus direct la primul-ministru cu care fusese coleg în copilărie. I-a povestit despre descoperirea lui, făcută în mare secret într-o chilie dintr-un schit din nordul țării. Pictorul cel mediocru avea plete slinoase, degete îngălbenite de tutun de proastă calitate, pantofi scâlciați și o cămașă nespălată de ani și ani.
Primul ministru s-a ținut cu mâna de nas. Pictorul cel mediocru nici n-a vrut să ia în seamă chestia asta, nu l-a deranjat. Iată ce am descoperit, a șoptit el, să nu-l audă SPP-iștii care înregistrau întreaga discuție, de dincolo de ușa capitonată cu niște instalații speciale aduse din America. Albastrul de Voroneț, dacă e atins într-un anumit moment al zilei, îți poate îndeplini orice dorință. Ești sigur? Sunt absolut sigur. Pe onoarea mea, parol. Și ce dorești în schimb?
Oh, îți spun eu, să nu-ți faci probleme. Nu vreau lucruri imposibile. Tu poți face orice. Dar de ce nu atingi tu coloarea asta magică? O s-o ating, să nu-ți faci probleme. Dar m-am gândit la tine. Tu, în copilărie, m-ai apărat când a vrut să mă altoiască gașca aia de derbedei, în Cișmigiu. Primul ministru zâmbi strâmb. Și ce trebuie să fac? Păi te duci la Voroneț, aștepți ora cinci după-amiaza și atingi albastrul de Voroneț într-un loc anume. Și o să spui incantația asta satanică.
Ai grijă, să nu greșești vreun cuvânt. Hai că nu e greu. Hai că nu e greu, a admis primul ministru. A doua zi, toți politicienii din România știau povestea pentru că primul ministru a povestit-o la un șpriț colegilor săi de partid. Așa că în câteva zile, toată suflarea politică a României a pornit-o într-un pelerinaj hulpav, sub acoperirea alegerilor parlamentare. Nimeni n-a bănuit vreodată adevăratul motiv. Numai că, ce eroare! Pictorul cel mediocru nu a înțeles cum trebuie textul scris în chirilică.
Așa că, toți politicienii s-au trezit transformați în broaște pentru că albastrul de Voroneț i-a transformat în broaște anulând puterea malefică a incantației satanice. Vreo câțiva țărani, care veniseră cu căruțele la mănăstire, au prins toate broaștele și le-au vândut unui italian care-și făcea mendrele pe acolo de ceva vreme încercând să cumpere niște terenuri. Restaurantele din Italia au făcut bani frumoși, patronii lor s-au îmbogățit iar țăranii s-au trezit, peste noapte, cu buzunarele pline cu bani falși.
Autorul se lauda cu ceva vreme in urma ca este un ziarist cu articole in ceva obscure publicatii straine. Sunt sigur ca un asemenea text nu ar fi fost publicat in Franta, ori Marea Britanie unde valorile UNESCO sunt respectate si pretuite si nu luate in deradere. Se vede ca moralitatea si respectul pentru realizarile trecutului unor asemenea autori este nula. Chiar daca s-a dorit a fi un pamflet nu se porneste de la valorile sacre ale culturii.