Companiile de stat din energie – profituri uriașe, dividende cu randament mic

Producătorii autohtoni de gaze și de electricitate au scos profituri record anul trecut pe seama populației și a companiilor. Statul român a ținut sus prețurile pentru a colecta mai mulți bani la buget. Acum, aceste companii își programează plata dividendelor însă mare parte din acestea vor merge tot la stat pentru că Executivul Ciucă a aprobat memorandumul prin care 90% din profiturile pe 2022 ale societăților de stat merg spre dividende. Există şi excepţii “în cazuri temeinic justificate”.

Și pentru ceilalți acționari, randamentele pe dividend sunt mici: Romgaz – 0,9%, Nuclearelectrica – 4,7%, OMV Petrom – 9,5%. Randamentul dividendului reprezinta raportul dintre dividendul pe acțiune și prețul din piață.

Vom explica mai jos cum am fost nevoiți să plătim mai mult pentru curent și gaze și de ce am îmbogățit statul.

Perioade bune din 2022, prețul energiei electrice din România este cel mai mare din Europa, cu excepția Serbiei, conform informațiilor în timp real transmise de platforma EU Energy. Luăm un singur exemplu – vineri, 28 octombrie 2022. Atunci, energia tranzacționată pentru ziua următoare costa în România 139 de euro, mai mare decât în Grecia (138 euro/MW), în Ungaria (136 euro/MW), Polonia (135 euro/MW). În statele din vest, cu excepția Italiei, unde e 136 euro/MW), prețul unui MW nu sare decât puțin de 110 euro. La fel ca noi au fost bulgarii, iar sârbii au avut 147 euro/MW.

Întrebarea care se pune este de ce avem astfel de prețuri ridicate în condițiile în care România încă dispune de capacități de generare (hidro, nuclear, termo, energie alternativă)? Pentru a răspunde trebuie să ne uităm la cine deține producția și resursele, ca să vedem cine are interesul unor prețuri ridicate, comparativ cu celelalte state, care nu dispun de o capacitate de producție însemnată.

Cine exploatează resursele energetice ale țării

Producția de termo care utilizează cărbunii este deținută în totalitate de statul român, prin CEO Oltenia și CEO Hunedoara. Aceste societăți, controlate de Ministerul Energiei, au concesionate și minele de lignit, și respectiv de huilă. Producția de hidro, cu mici excepții, se află în mâna Hidroelectrica, companie de stat. Producția de energie nucleară este monopolul Nuclearelectrica, prin cele două reactoare atomoelectrice de la Cernavodă. Producția de energie din gaze naturale se împarte între stat și privat. Romgazul, prin centrala de la Iernut, arde gazul scos din solul românesc. Zona privată este reprezentată de OMV Petrom, prin unitatea de la Brazi. Însă 20% din OMV Petrom este deținută de Ministerul Energiei. Practic, statul este beneficiar al profitului companiei energetice. Privatul controlează energia eoliană și fotovoltaică, dar ponderea acesteia este consistentă doar în zilele cu vânt puternic sau în perioada însorită, în cazul solarelor. Energia astfel produsă nu compensează ci se adaugă la producția din sursele convenționale.

Prin urmare, observăm că stăpânul producției și al resurselor este statul român. Și acel preț ridicat, în comparație cu alte state, este în beneficiul exclusiv al statului român. Avocatul Gabriel Biriș, specializat în fiscalitate, susține că statul român beneficiază de taxare și de dividende dar și de inflație, care e tot o taxare. Acesta a spus că statul este principalul câştigător al creşterilor mari de preţuri la energie electrică şi gaze, în condiţiile în care 95% din creştere se duce la bugetul.

Practic, politicienii de la putere au tot interesul să țină curentul și gazele scumpe, deși prin declarații susțin că fac tot posibilul să reducă prețurile. Controlând finanțele statului, ei sunt interesați să aibe resurse cât mai mari pentru a le plasa populist către masa electorală. Se merge mereu pe ideea că românul va găsi tot timpul o soluție pentru a răzbi prin criza energetică, iar când alegerile se apropie vor începe să curgă pomenile electorale: pensii, salarii, bani în plus pentru bugetari etc.

Criză energetică? Nu la stat

Se spune că e criză energetică. Dar bilanțurile companiilor energetice de stat arată bunăstare.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al României, a încheiat 2022 cu venituri de 9,1 miliarde de lei şi cu un profit record de 4 miliarde de lei. Compania a vândut energie electrică de 14,33TWH, în scădere cu 16%, însă preţul mediu de vânzare mai mare cu 65% la 560 de lei/MWH au adus rezultate istorice.

Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor de la Cernavodă, a raportat un profit net preliminar de 2,73 miliarde de lei, cu 163% peste cel din 2021, în condiţiile în care veniturile din exploatare s-au ridicat la 6,5 miliarde de lei, cu 102,8% mai mari decât cele din anul anterior.

Producătorul de gaze și de electricitate Romgaz a obținut în 2022 un profit net de 2,544 miliarde lei, în creștere cu 32,87%.

Statul – marele câștigător

Analistul Dumitru Chisăliță a făcut un calcul privind beneficiile statului de pe urma prețului la curent. Acesta a extras datele de pe site ul ANRE privind prețurile medii ponderate și cantitățile furnizate de gaze, a extras datele privind producția și importul de gaze, a încercat un calcul al valorii redevențelor, dar și a profiturilor, impozitelor pe profit, a accizelor și TVA-ul încasat la buget și a încercat să estimeze câți din banii plătiți de un consumator casnic pentru un 1 kWh rămân în medie la furnizor și câți ajung la stat:

– gaze naturale – la furnizor rămân net circa 4%, iar în bugetul de stat ajung circa 73%,

– energie electrică – la furnizor rămân net circa 2%, iar în bugetul de stat ajung circa 65%.

Chiar dacă calculele sunt aproximative și se bazează pe medii, se desprinde clar că bugetul de stat este principalul câștigător, iar petardele de fum – fie război, fie sancțiuni, fie piață liberă – au ca și scop să ascundă acest aspect și să ne îndrepte către un alt vinovat.

Dacă statul ar fi renunțat la jumătate din câștiguri, prețul gazelor și al energiei electrice din România ar fi fost similar cu cel din anul 2020, conchide analistul.

43 de miliarde de lei – câștigul statului

Statul român a încasat în 2022 peste 43 de miliarde de lei din taxele și dividendele plătite de companiile din sectorul energetic. Calculul a fost făcut de Asociația Furnizorilor de Energie din România. Președintele AFEER, Laurențiu Urluescu, acuză statul că face compensare pe banii altora pentru că furnizorii nu primit nici un ban pentru schema care a început în aprilie: „Data trecută, cu OUG 118, prima decontare s-a făcut după 7 luni, acum, la OUG 27 deja au trecut 4 luni și încă nu s-a făcut nicio decontare. Toate aceste întârzieri de decontare trebuie suportate financiar de către furnizori.”

Mai exact, statul a plafonat prețurile la energie și gaze naturale. Furnizorii cumpără curent și gaze de la producători la prețuri de piață și vând apoi clienților la prețuri plafonate. Compensarea ar trebui să vină de la stat însă aceasta întârzie. Din această cauză, multe companii s-au retras de pe piață, iar clienții acestora au fost preluați de furnizorii de ultimă instanță. Însă nici aceștia nu o duc foarte bine, pentru că sunt nevoiți să bage mâna adânc în buzunare pentru a satisface toată masa de clienți.