ANAF explică procedura de recuperare a celor 14 milioane de lei de la PNL. Ce măsuri pot fi luate împotriva partidului

ANAF explică procedura de recuperare a celor 14,1 milioane de lei de la PNL, în urma procesului privind cheltuielile pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă.

ANAF explică procedura de recuperare a celor 14 milioane de lei de la PNL. Ce măsuri pot fi luate împotriva partidului

ANAF explică procedura de recuperare a celor 14,1 milioane de lei de la PNL, în urma procesului privind cheltuielile pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a transmis precizări privind recuperarea datoriei de peste 14 milioane de lei pe care Partidul Național Liberal trebuie să o restituie bugetului de stat, după ce a pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Instituția susține că procedurile de colectare a creanțelor bugetare se aplică în mod unitar și nediscriminatoriu, indiferent dacă debitorul este o persoană fizică, o companie sau un partid politic.

Precizările ANAF au venit după ce președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat că instituția a revenit la administrația fiscală pentru recuperarea banilor și că speră ca procedura de executare silită să fie începută în condițiile legii.

Potrivit ANAF, recuperarea creanțelor bugetare presupune mai multe etape, iar existența unei datorii restante nu înseamnă automat că se ajunge la poprirea conturilor sau la sechestrarea bunurilor. Există și alte modalități legale prin care obligațiile pot fi stinse, inclusiv plata voluntară, compensarea sau eșalonarea sumelor datorate.

Cum poate recupera ANAF datoria de la PNL

Conform explicațiilor transmise de instituție, procedura începe cu identificarea obligațiilor restante și cu posibilitatea ca debitorul să achite voluntar suma datorată. Dacă obligația nu este stinsă în termenul legal, poate fi declanșată executarea silită.

Aceasta începe prin comunicarea unei somații, însoțite de titlul executoriu. De la data comunicării, debitorul are la dispoziție 15 zile pentru a achita restanța sau pentru a notifica organul fiscal cu privire la intenția de a solicita medierea, potrivit Codului de procedură fiscală.

Procedura de mediere permite clarificarea obligațiilor înscrise în somație și analizarea situației economico-financiare a debitorului, în vederea identificării unor soluții legale pentru stingerea datoriei. În anumite condiții, pot fi acordate și înlesniri la plată.

Dacă obligațiile rămân neachitate și nu există motive legale pentru suspendarea executării, ANAF poate aplica măsurile prevăzute de legislație. Printre acestea se numără poprirea sumelor din conturile bancare, urmărirea banilor pe care alte persoane sau instituții îi datorează debitorului, precum și sechestrarea și valorificarea bunurilor mobile sau imobile.

De asemenea, contribuabilii care îndeplinesc condițiile legale pot solicita plata în rate. În cazul aprobării unei eșalonări, executarea silită pentru obligațiile incluse în aceasta se suspendă în condițiile prevăzute de lege.

„Procedurile de colectare și recuperare a creanțelor bugetare sunt aplicate în mod unitar și nediscriminatoriu”, a transmis ANAF, subliniind că măsurile sunt stabilite în funcție de situația juridică și fiscală a fiecărui debitor.

De ce trebuie PNL să restituie banii

Suma exactă pe care PNL este obligat să o returneze este de 14.117.378,04 lei, după ce partidul a pierdut definitiv procesul cu AEP la Înalta Curte de Casație și Justiție. Banii au fost folosiți pentru promovarea cărții fostului președinte al liberalilor, Nicolae Ciucă.

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a explicat că instituția nu a putut solicita executarea silită cât timp procesul se afla pe rol. După pronunțarea hotărârii definitive, AEP a revenit la administrația fiscală pentru ca procedurile de recuperare să poată continua.

Șeful AEP a mai anunțat că instituția intenționează să îmbunătățească mecanismul de colaborare cu ANAF. El a precizat că problema recuperării unor sume de la partidele politice nu se limitează la cazul PNL și că, în viitor, ar putea exista și alte situații similare. Potrivit acestuia, urma să fie semnat un protocol de colaborare între cele două instituții.

La rândul său, liderul PNL, Ilie Bolojan, a declarat că, atunci când a preluat conducerea partidului, la finalul anului 2024, formațiunea avea datorii importante. El a susținut că o parte dintre acestea au fost deja achitate, iar restul urmează să fie plătite, inclusiv suma stabilită în procesul privind promovarea cărții lui Nicolae Ciucă.

Bolojan a afirmat că hotărârea instanței a stabilit că modalitatea în care au fost realizate panourile publicitare nu a respectat prevederile legale. Totodată, el a subliniat că partidele trebuie să își gestioneze finanțele astfel încât să evite acumularea datoriilor.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.