Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat miercuri în dezbaterea publică pe tema salariilor din sistemul judiciar. Această discuție a apărut după decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 22 octombrie 2026. Hotărârea CEDO a fost pronunțată în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”.
Pentru a clarifica situația, instituția a prezentat grilele salariale aferente lunii octombrie 2026. Sumele oficiale includ toate sporurile prevăzute de legislația în vigoare și reflectă indemnizațiile nete lunare, diferențiate pe grade profesionale și vechime.
Un judecător stagiar încasează între 6.990 și 8.285 de lei net pe lună. Pentru un judecător cu grad de judecătorie, venitul net variază între 10.486 și 16.157 de lei. Un magistrat cu grad de tribunal primește o indemnizație cuprinsă între 14.390 și 17.948 de lei net. La nivelul superior, pentru gradul de curte de apel, indemnizația lunară netă este stabilită între 16.309 și 20.346 de lei.
Repartizarea judecătorilor și salariul mediu
Sistemul judiciar românesc numără 4.544 de judecători, pe baza datelor disponibile la data de 26 octombrie 2026. Din acest total, aproximativ 46% lucrează la judecătorii, ceea ce reprezintă 2.076 de magistrați. Alți 33% activează la tribunale, adică 1.503 judecători. Restul de 21% își desfășoară activitatea la curțile de apel, echivalentul a 965 de persoane.
Pentru o perspectivă clară, CSM a raportat aceste indemnizații la câștigul salarial mediu din România. Institutul Național de Statistică a anunțat pentru luna august 2026 un salariu mediu de 5.688 de lei net și de 9.497 de lei brut.
Conform calculelor, indemnizația brută a unui judecător stagiar la nivelul minim al grilei reprezintă 1,26 câștiguri salariale medii brute naționale. Pentru un judecător definitiv cu grad de judecătorie, aflat la minimul grilei, raportul urcă la 1,89 câștiguri medii naționale.

Nivelul veniturilor față de media europeană
Comunicatul CSM evidențiază că România se află sub media europeană la acest indicator de salarizare. Datele publicate în documentul EU Justice Scoreboard 2026, bazate pe rapoartele CEPEJ din anul 2024, indică o medie aritmetică de 2,13 câștiguri salariale brute naționale la nivelul celor 27 de state membre.
Mai mult, o analiză anterioară a CSM din luna iulie 2025 plasa România pe locul 20 din 27 de state pentru venitul brut și pe locul 22 pentru venitul net, în cazul magistraților aflați la începutul carierei.
În finalul documentului oficial, reprezentanții Consiliului au transmis un avertisment cu privire la modul de soluționare a disputelor interne pe plan extern.
„Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenţia asupra practicilor de transferare deliberată a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților naționale, care pot aduce câștiguri conjuncturale în plan intern, dar numai cu prețul afectării credibilității instituțiilor statului și, în ultimă instanță, a României”, a precizat instituția.
Comunicatul în integralitate este disponibil aici.
Primordiale in calcularea veniturilor oricarei profesii trebuie sa fie importantza si gradul de dificultate, atat intelectuala, cat si fizica…Criteriul pentru veniturile uriase ale magistratilor este fals si jignitor pornind de la premiza ca in caz contrar sunt impinsi sa judece contra cost…Adica sa nu cada prada „tentatiilor”…