Un cercetător din Oradea vrea să salveze cel mai rar pește de apă dulce din Europa. Ce prevede sanctuarul pregătit pe râul Vâlsan și cine îl susține

Un pește regăsit

Ilie Telcean este cadru didactic la Departamentul de Biologie al Facultății de Informatică și Științe și lucrează de peste 25 de ani la salvarea aspretelui (Romanichthys valsanicola). Cercetătorul a fost membru în echipa unui proiect european LIFE care a găsit din nou specia, într-o perioadă în care aceasta era socotită dispărută, se arată în comunicatul universității.

Pe atunci, potrivit universitarului orădean, se credea că aspretele nu mai există, iar echipa proiectului LIFE l-a căutat și l-a identificat pe Vâlsan. „A fost o minune, un succes al echipei științifice de atunci”, a spus cercetătorul.

O specie care nu există nicăieri altundeva

Descoperit în 1956, aspretele este endemic României, ceea ce înseamnă că, în mod natural, nu poate fi întâlnit în nicio altă parte a lumii. Dacă în trecut peștele trăia și în Argeș și în Râul Doamnei, astăzi singurul loc în care mai supraviețuiește este Vâlsanul.

Chiar după zeci de ani de studiu, specia a rămas în bună măsură un mister pentru oamenii de știință. Aceștia nu știu încă exact cu ce se hrănește aspretele și le este greu inclusiv să distingă masculii de femele.

Un habitat prea mic pentru a fi sigur

Porțiunea de râu în care mai trăiește aspretele măsoară, potrivit lui Ilie Telcean, doar 450 de metri. Populația, urmărită de specialiști în ultimii cinci ani, e estimată la circa 180 de exemplare, iar faptul că numărul peștilor a crescut nu a îndepărtat riscul dispariției speciei.

Cercetătorul explică faptul că tocmai concentrarea multor exemplare pe un tronson atât de scurt reprezintă un pericol. Un habitat de asemenea dimensiuni poate fi afectat oricând de poluare, de variațiile debitului sau de intervenția omului, a avertizat el.

Captiv între beton și o stație de epurare

Situația devine și mai gravă din cauza unui aspect semnalat de Alex Găvan, alpinist și activist de mediu, inițiatorul proiectului „Aspretele Trăiește”. Potrivit acestuia, peștii sunt blocați între un prag de beton peste care nu pot trece și o stație de epurare care ar polua constant râul.

Un braț de râu amenajat ca refugiu

O echipă coordonată de Alex Găvan, din care face parte și cercetătorul de la Oradea, pregătește amenajarea unui sanctuar pe Vâlsan. Alături de Fundația „Centura Verde”, în proiect sunt implicate și alte organizații, printre care Aqua Crisius din Oradea.

Sanctuarul ar urma să cuprindă, potrivit lui Ilie Telcean, un braț de râu amenajat astfel încât să reproducă cât mai exact condițiile naturale în care trăiește aspretele. În acest spațiu, peștii ar putea fi hrăniți, urmăriți și înmulțiți în condiții controlate.

Planul include și un centru de cercetare, dotat cu laboratoare și o sală de conferințe, iar universitarul orădean lucrează inclusiv la proiectarea habitatului artificial.

Sprijin în țară, parteneri din Europa

Proiectul, numit „LIFE ASPRETE”, este susținut de Ministerul Mediului și de Administrația Prezidențială, prin Departamentul Climă și Sustenabilitate. În cazul în care Comisia Europeană îl aprobă, inițiativei i se vor alătura cercetători de la universități din Austria și Ungaria, dar și specialiști din Olanda, Franța, Germania și România.

Statut de specie critic periclitată

Pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), aspretele figurează ca specie „critic periclitată”. Ultimul loc în care mai trăiește în mod natural se află într-o arie protejată Natura 2000 și în Rezervația Naturală Valea Vâlsanului.

„Noi, cercetătorii, suntem, în continuare, îngrijorați pentru viitorul aspretelui, o specie care merită să fie mult mai bine analizată și cunoscută”, a spus Ilie Telcean.

Alex Găvan a avertizat, la rândul său, că timpul pentru salvarea speciei e tot mai scurt: „Fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna”.

Citește și: Premieră pentru România: O nouă specie de pasăre