Analiză Frames: România se pregătește pentru cea mai dificilă iarnă din ultimii 10 ani

România intră în sezonul rece cu probleme majore în producția de energie electrică, după ce cele două reactoare de la Cernavodă au fost oprite, iar seceta a redus considerabil activitatea hidrocentralelor. O analiză realizată de compania de consultanță Frames arată că sistemul energetic traversează cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu. Speranțele se îndreaptă către noua centrală de la Mintia, care ar putea reduce dependența de importuri.

Cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, responsabile în mod obișnuit pentru aproximativ 20% din producția de electricitate a României, sunt oprite de aproape trei luni. Cauza este nivelul scăzut al Dunării, care nu mai permite răcirea instalațiilor în condițiile necesare funcționării. În paralel, lipsa precipitațiilor a afectat producția hidrocentralelor, astfel că România a pierdut temporar două dintre cele mai importante surse de energie constantă. Potrivit specialiștilor Frames, sistemul energetic național se află în stare de alertă încă de la 1 august.

România, printre cele mai scumpe piețe de energie din Europa

Problemele din producție se reflectă deja în prețurile energiei electrice. Pe 28 octombrie, România a înregistrat un preț mediu de aproximativ 311 euro/MWh pe piața pentru ziua următoare, cel mai ridicat nivel dintre cele 34 de piețe europene monitorizate.

Prin comparație, în Germania prețul a fost de aproximativ 249 de euro/MWh, în Franța de 253 de euro/MWh, iar în țările nordice s-a situat sub 10 euro/MWh. Situația a devenit și mai dificilă în intervalul de seară, când prețul energiei din România a depășit 434 de euro/MWh.

Deși aceste majorări nu se reflectă imediat în toate facturile populației, ele afectează companiile și pot contribui ulterior la scumpirea produselor și serviciilor.

Centrala de la Mintia, principala speranță pentru această iarnă

O parte dintre problemele sistemului energetic ar putea fi atenuate prin intrarea treptată în funcțiune a centralei pe gaze de la Mintia. Construită de grupul Mass Global, în urma unei investiții de aproximativ 1,4 miliarde de euro, centrala va avea o capacitate totală proiectată de 1.700 MW.

Prima turbină a început să livreze electricitate în rețea pe 15 octombrie, iar până la finalul anului ar urma să fie disponibili aproximativ 1.000 MW. Această capacitate ar reprezenta aproape 12% din puterea funcțională actuală a sistemului.

Adrian Negrescu, managerul Frames, explică faptul că noua centrală poate contribui la stabilitatea rețelei și la reducerea importurilor în perioadele cu consum ridicat. Totuși, specialiștii avertizează că punerea în funcțiune a centralei nu garantează și ieftinirea electricității, deoarece costurile producției depind inclusiv de prețul gazelor naturale.

O altă investiție importantă este centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW. Proiectul acumulează întârzieri de aproximativ cinci ani, iar intrarea în producție este estimată pentru prima parte a anului 2027.

România ar putea redeveni exportator net de electricitate în 2027

Pe termen mediu, perspectivele sunt mai favorabile. Analiza Frames arată că România are șanse să redevină exportator net de energie electrică în 2027, dacă investițiile aflate în derulare vor fi finalizate conform calendarului.

Un rol important îl au proiectele de energie regenerabilă. La începutul acestui an, numărul prosumatorilor depășise 300.000, iar capacitatea instalată ajunsese la aproximativ 3.400 MW, de peste două ori mai mare decât la sfârșitul anului 2023.

În primele opt luni din 2026 au fost conectate la rețea capacități noi de peste 2.500 MW, inclusiv investiții importante în producția solară și în stocarea energiei.

Printre proiectele de amploare se numără parcul fotovoltaic de la Ogrezeni, județul Giurgiu, care va combina o capacitate de producție de 534 MW cu un sistem de stocare de peste un GWh. Investiția, estimată la peste 460 de milioane de euro, ar urma să fie finalizată în vara anului 2027.

Rețeaua electrică rămâne principala problemă

Chiar dacă România construiește noi capacități de producție, infrastructura de transport și distribuție nu se dezvoltă în același ritm.

Potrivit Frames, doar 41% dintre proiectele care au obținut avize tehnice au reușit să fie conectate la rețea într-un interval de un an și jumătate. În anumite zone, infrastructura nu poate prelua întreaga cantitate de electricitate produsă în zilele însorite, ceea ce limitează utilizarea capacităților existente.

Transelectrica are prevăzut un program de investiții de peste două miliarde de euro pentru următorii zece ani, însă consultanții consideră că lucrările trebuie accelerate. În același timp, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și-a propus conectarea unor capacități noi de producție de 5.800 MW până la sfârșitul anului 2027.

Specialiștii Frames consideră că atingerea acestui obiectiv, alături de dezvoltarea centralelor pe gaze și valorificarea resurselor din Marea Neagră, ar putea schimba semnificativ poziția României pe piața regională de energie.