Antibiotice da, însă nu oricum!

Potrivit Ministerului Sănătăţii, românii iau antibiotice la întâmplare, în ultimele 12 luni, mai mult de jumătate dintre români apelând la ele.

Antibioticele acţionează asupra bacteriilor şi nu asupra virusurilor, atrag atenţia specialiştii.

Administrarea antibioticelor lor în cazul unor afecţiuni virale sporeşte, de fapt, rezistenţa organismului la substanţa activă. Distrug flora bacterienă benefică în intestin.

În rândul copiilor, mai ales, provoacă alergii. Unele studii susţin că administrarea antibioticelor la vârste foarte mici poate produce apariţia astmului infantil.

Antibioticele mai pot să păteze dantura, la nivelul incisivilor, generând aşa-numita fluoroză.

Scad imunitatea prin distrugerea bacteriilor probiotice care nu se mai pot înmulţi.

Favorizează apariţia candidei, o ciupercă aflată în aparatul digestiv, care se înmulţeşte atunci când se dezechilibrează pH-ul, lucru pe care îl face tratamentul cu antibiotice.

Perturbă flora bacterienă a copilului, în cazul administrării pe perioada alaptării, deoarece antibioticele trec în laptele matern.

Creează bacterii rezistente prin tratament îndelungat şi repetat care vor fi mult mai greu de tratat după aceea.

Un antibiotic nepotrivit poate duce la apariţia stafilococului auriu, foarte rezistent la tratamente.