AP relansează problema închisorilor secrete din România (video)

În nordul Bucureştiului, într-un aglomerat cartier rezidenţial situat la câteva minute de centrul capitalei României, există un secret pe care autorităţile române au încercat ani de zile să îl protejeze.

Ani la rândul, CIA a folosit o clădire guvernamentală – cu numele de cod Bright (Lumina) – drept închisoare improvizată pentru deţinuţi cu greutate. Acolo, într-o închisoare situată la subsol, a fost ţinut şi unul dintre capii Al-Qaida, Khalid Sheik Mohammad, creierul atentatelor teroriste din 9 / 11, dar şi alţii, înainte ca aceştia să fi fost în cele din urmă transferaţi la Guantanamo Bay în 2006, în conformitate cu foşti oficiali ai serviciilor secrete, familiarizaţi cu locul şi modul de funcţionare interioară a închisoare.

Ştiri cu privire la existenţa unei închisori CIA în România au fost relatate pe larg, dar locaţia acesteia nu a fost niciodată făcută publică până la o investigaţie comună a Associated Press şi a televiziunii publice germane, ARD Panorama. Agenţia de ştiri AP a aflat locaţia fostei închisori şi alte detalii ale instalaţiilor folosite, precum şi despre tacticilr dure de interogare. Reportajul ARD despre închisorile CIA se va difuza în data de 8 decembrie 2011.

Închisoarea CIA din România a fost parte dintr-o reţea de aşa-numite puncte negre ale CIA, exploatate şi controlate din străinătate. În Thailanda, Lituania România şi Polonia. Toate penitenciarele CIA au fost închise în mai 2006, iar programul de interogare s-a încheiat în 2009.

Spre deosebire de locaţia CIA din Lituania, care se afla într-o zonă rurală, sau de cea din Polonia, ascunsă într-o tabără militară, închisoarea CIA în România nu a fost situată într-o locaţie îndepărtată. Aceasta a fost „ascunsă la vedere”, într-un bloc nou de pe un bulevard mare, cu şiruri de copaci şi case.

Clădirea este folosită ca sediu al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete, care este, de asemenea, cunoscut sub numele de ORNISS. Informaţii clasificate de la NATO şi Uniunea Europeană sunt depozitate acolo. Foşti oficiali ai acestui organism de informaţii au descris locul de amplasare al închisorii şi au identificat imagini ale clădirii.

Într-un interviu despre clădire, în noiembrie, oficialul Adrian Cămărăşan, director adjunct al ORNISS, a declarat că subsolul acestei clădiri este una dintre camerele cele mai sigure din toată România. Cu toate astea, el a spus că americanii niciodată nu ar fi avut o închisoare acolo.
„Nu, nu. Imposibil, imposibil”, a spus el într-un interviu pentru ARD, la emisiunea de ştiri „Panorama”.

Închisoarea CIA a fost deschisă în toamna anului 2003, dupa ce CIA a decis să golească locaţia din Polonia, potrivit unor foşti funcţionari americani, care au vorbit sub protecţia anonimatului, întrucât aceştia nu erau autorizaţi pentru a discuta cu presa despre programul de detenţie.

Ţinerea deţinuţilor în acea incintă fără a fi văzuţi a fost relativ uşoară. După ce aterizau la Bucureşti, deţinuţii erau aduşi la locaţie în dube. Echipele CIA conduceau apoi pe un drum lateral şi intrau pe o poartă din spatele imobilului care ducea la închisoarea reală.

Subsolul era format practic din şase celule prefabricate, fiecare dotată cu un ceas şi o săgeată ce indicau direcţia în care se află Mecca, au declarat câţiva oficiali. Celulele au fost pe arcuri, menţinându-le astfel un uşor balans de natură să provoace dezorientare deţinuţilor.

CIA a refuzat să comenteze ceva cu privire la închisoarea de la Bucureşti.

În prima lună de detenţie, deţinuţii îndurau privarea de somn şi erau udaţi cu apă, pălmuiţi sau forţaţi să stea în poziţii dureroase. După interogatorii iniţiale, deţinuţii au fost trataţi cu grijă, au declarat alţi oficiali. Deţinuţii au primit îngrijiri medicale şi dentare regulate. CIA le expedia produsele alimentare halal din Frankfurt, Germania, centrul operaţiunilor CIA din Europa. Carnea halal se prepară în conformitate cu normele religioase musulmane similare cu alimente cuşer din religia mozaică.

Foşti oficiali americani au declarat că, deoarece clădirea era una guvernamentală, era în condiţia să fie excelent acoperită. Astfel, închisoarea nu a avut nevoie de norme securitate suplimentare. Rezidenţii din zonă ştiau că această clădire este deţinuăt de către guvern. Oamenii nu ar fi oricum înclinaţi să spioneze în România postcomunistă, cu un aparat de securitate extins cunoscut pentru spionajul practicat asupra cetăţenilor ţării.

Activiştii pentru drepturile omului au cerut ţărilor est-europene să investigheze rolul jucat de guvernele lor în privinţa găzduirii de închisori CIA în care tehnicile de interogare, cum ar fi simularea înecului, au fost folosite. Oficialii din aceste ţări continuă să nege aceste închisori au existat vreodată.

„Ştim de critici, dar nu avem cunoştinţă de acest subiect”, a declarat preşedintele român Traian Băsescu, într-un interviu din septembrie acordat AP.

CIA a încercat să închidă subiectul privind programul de detenţie, program pe care Obama l-a încheiat la scurt timp de la preluarea mandatului său de preşedinte.

„Această controversă s-a diminuat în mare măsură”, a declarat un avocat de top al CIA, Stephen Preston, la o conferinţă de presă la începutul acestei luni.

Dar detalii cu privire la reţeaua de închisoari CIA din estul Europei continuă să circule prin intermediul anchetelor realizate de către organismele internaţionale, jurnalişti şi ONG-uri pentru drepturile omului. „Au fost ani de negări oficiale”, a declarat Dick Marty, un parlamentar elveţian care a condus o anchetă privind închisorile secrete ale CIA pentru Consiliul Europei. „Suntem în sfârşit, la începutul aflării a ceea ce s-a întâmplat cu adevărat la Bucureşti.”

În cadrul Consiliului de investigare de la nivelul Consiliului Europei, România, prin glasul ministrului Afacerilor Externe, a asigurat anchetatorii într-un raport scris că „nici un oficial public sau altă persoană care acţionează cu titlu oficial nu a fost implicată în închiderea oricărui individ, sau transportul oricărui individ”. Acest raport a descris, de asemenea, multe alte investigaţii în rapoartele guvernului ale unei închisori secrete ale CIA în România şi au spus: „Nici astfel de activităţi nu au avut loc pe teritoriul românesc”.

Jurnaliştii şi anchetatorii de la diverse organisme de apărarea drepturilor omului au utilizat în investigaţiile lor registrele de zbor anterioare pentru a găsi legatura României la programul de închisorilor secrete CIA. Înregistrările de zbor pentru un Boeing 737, cunoscut ca fiind utilizat de către CIA, au arătat existenţa unui zbor din Polonia la Bucureşti, în septembrie 2003. Printre prizonieri la bord, în afară de foşti oficiali CIA, au mai fost şi Mohammad şi Walid bin Attash, care au fost implicaţi în bombardarea distrugătorului USS Cole.

Mai târziu, alţi deţinuţi – Ramzi Binalshibh, Abd al-Nashiri şi Abu Faraj al-Libi – au fost, de asemenea, mutaţi în România. Un altul Al-Libi, care a fost dus la închisoarea de la Bucureşti în iunie 2005, a furnizat informaţii care ar fi ajutat mai târziu CIA la identificarea lui Osama bin Laden.