Arafat: Victime zero nu-ţi garantează nici un sistem de urgență din lume!

Să încerci acreditarea ideei că, dacă ai un sistem de urgență bun, atunci nu mai ai victime, înseamnă că ești sărit de pe fix!, spune doctorul Raed Arafat într-un interviu acordat Cotidianul.ro. Susține că există presiuni și interese uriașe în preluarea controlului pe situații de urgență. Și că manipulările din presă țintesc același scop. Nu a făcut nici o plângere la DNA. Nu a fost citat ca martor în Dosarul Colectiv. Este pregătit dacă va fi dat în judecată.Și nu demisionează.

-Domnule doctor, până azi ați lucrat consecutiv cu cinci premieri ai României. Doi dintre ei, Emil Boc și Victor Ponta, au demisionat pe situații strâns legate de dumneavoastră și de sistemul de urgență. Boc, pentru reforma sănătății, respectiv demisia dumneavoastră, Ponta, pentru Colectiv. De ce ați demisionat pentru reformă și nu ați demisionat pentru Colectiv și cum vedeți plecările celor doi premieri din fruntea executivului?

-În cazul premierului Emil Boc nu am demisionat doar pentru reforma sănătății ci și pentru ce trebuia să se întâmple pe sistemul de urgență.Vorbim despre noi furnizori care se doreau incluși în sistemul de urgență și acest lucru mi s-a părut greșit și păgubos pentru sistem. Situația din 2012 a fost, în opinia mea, mult mai complexă decât cea din 2015. Nu putem spune că Arafat este factorul decident în demisia lui Boc, se adunaseră mai multe nemulțumiri ale oamenilor și a venit și demisia mea.

– Se epuizaseră negocierile, demisia era ultima soluție, aveați garanții că așa se vor rezolva lucrurile?

-Am demisionat pentru că s-a dorit schimbarea sistemului de urgență, a legislației aferente și deschiderea spre un sistem de junglă în aceste servicii. Premierul Boc a fost extrem de sincer cu mine, am avut discuții sincere pe acest subiect. Dealtfel el, personal, nu a avut niciodată o poziție negativă față de mine sau de sistemul de urgență. Ce s-a întâmplat în cazul demisiei premierului Boc cred că a fost mai mult o conjunctură – cu veniturile, cu salariile și pensile, cu tot ce se adunase. Iar eu nu am vrut să fiu parte a unei reforme a sistemului de sănătate sau de urgență cu care nu eram de acord.

-Și în cazul demisiei premierului Victor Ponta?

-Părerea mea este că s-a conturat foarte repede o situație bazată inclusiv pe informații incorecte furnizate în mod planificat de o parte a mediei și de încercarea de a demonstra, indiferent prin ce metode, că nimic nu s-a făcut corect pe sistemul de urgență. Inclusiv povești extrem de nocive ca, de exemplu, cea cu ascunderea cadavrelor și care a avut un impact emoțional uriaș.Toate aceste informații aruncate pe piață, plus acuzele pe partea de prevenire – acuze pe care, deși am încercat să le explicăm, se pare că nu am reușit foarte bine -, au dus la anunțarea demisiei.

-Concluzionând, pare că opinia dvs. este că Boc a plătit toate oalele sparte iar Ponta s-a pripit. În tragedia de la Colectiv sistemul de urgență și-a făcut datoria?

-Opinia mea este că sistemul de urgență a reacționat corect. Respectiv, bine spre foarte bine, în limitele existente în astfel de situații. Nu a fost deloc o intervenție cu deficiențe pe care nu le-ai vedea într-o altă țară mai avansată decât noi, în astfel de situații de catastrofă. Pentru că a fost o situație de catastrofă! Am avut un număr foarte mare de victime și, totuși, sistemul de urgență, spitalele, personalul medical au reacționat. Pacienții au ajuns într-un timp relativ scurt la spital. Unii au plecat cu mijloace proprii – așa cum se întâmplă în orice catastrofă din lume.Nu am avut situații de decese imediat după ajungerea la spitale și în orele următoare, ceea ce arată că sistemul a putut absorbi cei 88 de răniți foarte grav.

– Demisionați?

– Nu!

– Sunteți unul dintre cele mai elocvente cazuri în care presa te ridică și presa te coboară. De unde, în urmă cu ceva ani, era aproabe tabu să spui ceva negativ despre Arafat, s-a ajuns o competiție pe știri negative.

-Așa este. Am avut o relație foarte bună cu presa, e adevărat, încă de la apariția SMURD. Media a fost chiar un partener al nostru. Deși nu putem vorbi despre o schimbare generală a opiniei media față de noi, constat că lucrurile s-au schimbat mult. Și nu mă refer aici la critici justificate, fundamentate, care nu mă pot supăra ci la lansarea unor informații neverificate sau pur și simplu neadevărate. Știu că există influențe puternice în acest sens. Eu consider că am rămas același, chiar dacă unele decizii de-ale mele au supărat sau nemulțumit. Asta nu justifică totuși faptul că o parte din media să încerce, constant, să facă o asasinare de caracter doar pentru că așa au primit ordin!

-Știrile negative nu mai țin doar de Arafat ci de întregul sistem de urgență. Sugerați că sunt comandate?

-Aveți dreptate, au apărut atacuri concertate pe sistemul de urgență. Recent, chiar mi s-a spus, la o întrunire a pompierilor: Nu credeți că pompierii sunt atacați în ultima vreme pentru că se vrea, de fapt, să se lovească în dumneavoastră? Și nu pot să nu-i dau dreptate. Și care este soluția? Dacă pleacă Arafat nu mai atacăm pompierii?

-Sau dacă pleacă Arafat forțăm mai ușor spargerea sistemului actual de urgență?

-Da, să știți că iau în calcul și această variantă, în ultima vreme. Și încă la modul cel mai serios. Inclusiv pe ideea cu liberalizarea sistemului de urgență, urmărit din 2011-2012 dar care încă nu s-a reușit. Eu nu sunt etern în aceste funcții dar sistemul de urgență trebuie să rămână și să fie permanent îmbunătățit. Poți fi sau nu păstrat într-o funcție publică dar, cât timp sunt aici, nu cedez la lucruri care știu că vor dărâma toată munca noastră din ultimii 26 de ani. Sunt tot mai convins că asta se urmărește.

– Să revenim la Colectiv și la transferurile internaționale ale răniților. Sunteți mulțumit de cum au decurs operațiunile?

– Transferurile internaționale nu se puteau face mai repede, nu puteai pune imediat pacientul în avion și să fugi afară cu el fără să îi pui viața în pericol, fără ca medicii de afară să știe în amănunt ce cazuri urmau să preia. Totuși, România a mobilizat o flotă militară, medici din București, Mureș și Cluj, rezurse NATO. MAI, SMURD. 34 de pacienți au plecat afară cu sprijinul statului. Toate acestea arată că nu am stat cu mâinile în buzunare.

-N-a spus nimeni că s-a stat cu mâinile în buzunare. Unii, suparați poate pe bună dreptate, v-au acuzat de greșeli care au amplificat tragedia iar alții au speculat în folos personal toată această catastrofă.

-Consider că am făcut tot ceea ce era omenește posibil, repet. Cu speculațiile cred că aveți dreptate, noi deja ne așteptăm la noi lovituri chiar și fără alte situații de urgență. Există deja un tipar: Apuseni, Siutghiol, Colectiv. Lovim în intervenție chiar în timpul în care ea are loc. Venim apoi cu informații false care să sensibilizeze puternic oamenii – uite că nu se întâmplă nimic, nu fac nimic -, și trecem la informații cu puternic impact emoțional și aici, în cazul Colectiv , vă reamintesc informația cu cadavrele ascunse. În cazul Apuseni, că avionul SMURD stă în hangar nefolosit când alții mor pentru că folosesc niște epave de avioane. Am explicat că avionul era în revizie – cu piese comandate care urmau să ajungă, cu documente doveditoare în acest sens dar degeaba. Știrea s-a dus pe impact emoțional uriaș și prea puțini au văzut explicațiile mele. Rezultatul a fost că, anul următor, pe donațiile de 2%, sursele Fundației SMURD au scăzut cu peste 30%. Pentru că unii oameni chiar au crezut că avionul acela stă degeaba! Avionul a fost folosit până la revizie, din păcate tragedia din Apuseni s-a întâmplat în perioada în care așteptam piesele de schimb pentru a-l putea folosi.

-Înțeleg că, din punctul dumneavoastră de vedere, s-a procedat corect și în tragedia din Apuseni.

-În cinci ore și jumătate victimele din Apuseni au fost găsite. În condiții de noapte, munte, iarnă, zăpadă, ceață. Sunt țări în care un astfel de avion a fost găsit după 11 ore ziua, pe câmpie! În SUA există un caz similar, în care au găsit avionul după 19 ore! Noi am încercat să dovedim printr-o parte a presei că suntem incapabili și prost pregătiți în astfel de situații, ceea ce nu este corect.

–Și în cazul Siutghiol?

– Și la Siutghiol s-a mers pe informația că n-a pornit motorul bărcii, după care a apărut un film în care SMURD și pescarul cu barca cu motor ajung în același timp la coada elicopterului. Unii au încercat să urce defecțiunea motorului bărcii până la secretari de stat și miniștri când, totuși, într-o societate normală nu poți face asemenea legături și să ataci de o asemenea manieră sistemul de urgență.

-Știu că în toate cazurile ați dat afară oameni din sistem

-Da, consecința a fost că am dat afară oameni din sistem, poate că nu toți trebuiau chiar concediați, asta a reușit să facă acest segment de media și rămâne de văzut și în ce scop a procedat așa.

–Dacă un jurnalist manipulează, dezinformează în mod deliberat, interesat sau la comandă editorială sau patronală, e un aspect. Dacă o face din nepricepere, există șefi, editori, care pot corecta sau stopa știrea iar, dacă știrea totuși a scăpat în piață, se pot face erate, dezmințiri… Parcursul acestor știri încă neconfirmate ne indică însă mai degrabă o premeditare.

– Da, e corect, așa s-a vrut de către cei din spatele acestor știri. Cert este, repet, că noi am sacrificat oameni pe care poate nu trebuia să-i sacrificăm. Mai mult, în toate știrile false legate de cele trei tragedii a existat un numitor comun – referirea la beneficiile pe care le-ar fi adus privații dacă ar fi fost în sistemul de urgență sau chiar în locul sistemului de urgență.

– Exemplificați

-La Apuseni, s-a deschis imediat subiectul privaților în sistemul de urgență sau în locul lui. La Siutghiol, chiar a doua zi a fost o emisiune în care au intrat privați și au spus ce bine ar fi procedat ei dacă erau în sistemul de urgență. La Colectiv, povestea cu ambulanțele private care s-a dovedit a fi chiar o poveste – salvarea cu GPS căreia nu i s-ar fi permis accesul. S-a văzut că acea salvare, cu tot cu GPS, a ajuns după o ora și un sfert, când noi aveam deja acolo ambulanțele. Poate că era mai multă nevoie de ea în oraș, să răspundă la urgențele curente pentru că noi absorbiserăm la Colectiv majoritatea ambulanțelor, lăsând oarecum descoperite alte urgențe curente din București.

-S-a vorbit și despre ambulanțe care au ajuns la Colectiv înaintea dumneavoastră. Așa este?

– Nu, este o altă poveste nesusținută în cazul Colectiv – cea a firmei care a ajuns înaintea ambulanțelor noastre, a reușit să intre în perimetru dar nu i s-a pemis să facă nimic. Am contactat firma respectivă pentru foaia de parcurs și acolo s-a vazut că, de fapt, a ajuns la Colectiv la ora 24 și 21 de minute când nu mai exista acolo nici o victimă! Prezentarea situației de o asemenea manieră – Arafat minte, sunteți dezinformați, oameni buni, privații au vrut să ajute dar nu au fost lăsați este extrem de gravă.

-Vorbiți de cei din spatele știrilor neconfirmate. Aveți semnale clare că așa stau lucrurile?

-Avem destule semnale că au fost acțiuni de dezinformare foarte bine puse la punct. Acțiuni orchestrate de oameni bine cunoscuți în domeniul campaniilor de orice tip. Dacă vom căuta sunt sigur că vom găsi contracte de lobby sau alte forme de a încasa bani din astfel de lucruri, între respectivii oameni și firme care vor să intre în sau în locul sistemului de urgență și care folosesc și parte a mediei în acest scop. De trei ori sistemul de urgență a fost lovit prin manipulare și acest lucru nu este corect. Nu vreau deocamdată să dau nume. Nu se aștepta nimeni să ne spună cineva: Sunteți niște eroi, dar nici să ne facă incompetenți pe toți, la pachet, pentru interese subterane. Este profund incorect iar impactul în sistemul de urgență este, din păcate, extrem de mare.

-Înțeleg că acum sunt în sistemul de urgență oameni care se gândesc de trei ori inaintea unei intervenții.

– Da, avem oameni care nu mai vor să se implice, nu mai vor să ocupe poziții de decizie. Avem o problemă în acest caz și această problemă se va reflecta inclusiv în funcționarea sistemului. Așa încât mă întreb: Jurnaliștii respectivi, pe lângă etica și deontologia profesională, chiar nu-și asumă nici o responsabilitate atunci când scriu sau spun orice și oricum? Vă mai dau un exemplu. O jurnalistă româncă stabilită în Belgia critica într-o conferință de presă acolo modul de gestionare a tragediei de la Colectiv față de un accident rutier. Un profesor belgian i-a raspuns că, probabil, ar trebui, deși nu dorește acest lucru, să avem atâtea catastrofe câte accidente rutiere, poate că măcar așa va înțelege și ea odată cum stau lucrurile în astfel de situații. Evident că jurnalista respectivă nu a consemnat și acest răspuns.

Asemenea practici, cel puțin pe unul ca mine, m-au dezamăgit profund chiar dacă nu au reușit să mă destabilizeze. Sunt deschis, vorbesc oricând cu presa, accept critica argumentată însă când vezi că unii se ambiționează să arate prin orice mijloace că habar nu ai este de neconceput pentru mine.

-Da, ați fost acuzat că, medic fiind, nu vă pricepeți la gestionarea situațiilor de urgență.

-Asta este o altă poveste. Da, nu e bine, pentru că doctoral Arafat e medic, nu se pricepe la situații de urgență. Se încearcă acreditarea temei că Arafat nu mai e bun, e nepregătit și, pe cale de consecință, ISU e nepregătit, nici SMURD nu se simte prea bine deci se impun schimbări majore. După Apuseni am fost întrebat: Ce spuneți de faptul că cei de la SMURD nu știu să facă resuscitare? Și am întrebat: De unde v-a venit ideea asta? De la moți, ne-au spus moții, a fost răspunsul primit. Păi nu moții fără experiență medicală îmi evaluează mie echipele SMURD!

Un alt exemplu, de la Colectiv. O emisiune gândită unul la unul, unul care să mă apere și altul care să mă acuze. Cel care, chipurile, mă apăra, spune: Eu nu mai pot să scriu nimic pentru că imediat apar postacii lui Arafat. Păi cum așa, spune acuzatorul. Sigur este vorba despre bani de la Fundația SMURD, trebuie să verificăm dacă postacii sunt platiți de acolo. Adică să lege și fundația de tema lor de casă.

-Bine, bine, însă despre Fundația SMURD s-au spus multe lucruri acuzatoare legate de board, finanțare, achiziții și nu mereu au fost taxate cu răspunsuri pe măsură sau nu le-am văzut eu.

-Vreau să spun că discuția respectivă era premeditată și pregătită în amănunt împotriva mea. Acum, de ce deranjează Fundația SMURD? Că ține de mine și că eu am înființat-o? Bun, dar ce a făcut fundația? A cumpărat echipamente și a dotat SMURD. A trimis oameni la pregătire, a finanțat cursuri de pregătire pentru personalul medical și paramedical. A făcut proiecte pentru crearea unor lucruri noi în România și unul este Centrul pentru Simulare Virtuală care va fi folosit inclusiv de NATO pentru un exercițiu, în luna iunie. Fundația a făcut lucruri fără a aduce vreun ban celor care au creat-o. Singurii bani pe care eu i-am primit de la fundație au fost pe proiecte europene și doar când eram în echipa proiectului, așa cum spune legea. În rest, noi nu avem salarii de la fundație, board – ul nu primește bani nici pentru ședințe. Este o fundație care sprijină în mod altruist sistemul de urgență iar aceste lucruri se pot cerceta înaintea emiterii unor false acuzații. Dar nu, au împroșcat cu noroi și fundația să-i satisfacă pe cei care îi plătesc. Eu, unul, când ajung seara târziu acasă mă uit la un film bun și nu la o astfel de presă.

-Multe interese față de sistemul de urgență, mulți bani în circulație, multă putere…

-Exact. Și nu cred că au doar ceva cu mine, ca persoană, ei vor să scape de conceptul actual de sistem de urgență și de sistemul public de stat pentru a forța ajungerea la ce doresc ei, satisfacerea propriilor lor interese indiferent de drepturile oamenilor în materie de sănătate. Poate garanta cineva că așa ar curge lapte și miere din sistem? Nici vorbă, totul ține de bani și influență.

– În opinia dumneavoastră, cine poartă totuși răspunderea pentru tragedia din Colectiv?

-Vinovații vor fi stabiliți de justiție. Nu eu îi stabilesc. Ce pot spune este: Cert, nu s-a respectat legislația. În mod cert, nerespectarea legislației a dus la apariția acestei tragedii. Punctual, în acel moment (dar în prezent a fost revizuită), legislația specifică pompierilor nu le permitea să ia măsuri drastice ci doar să aplice amenzi. Odată această legislație modificată, oamenii au început să vină după avize. Mai pot spune că, dacă se respecta legislația, poate că tragedia din Colectiv nu ar fi avut loc sau nu ar fi luat o asemenea amploare.

-S-a scris că ați făcut o plângere la DNA împotriva ISU București. E adevarat și, daca da, ce informații aveți deja?

-Știu povestea. Altă manipulare. Eu nu am făcut nici o plângere la DNA, așa au vrut unii să se înțeleagă. Eu nu stau să fac cuiva plângere. Dacă am trimis procurorilor toate documentele pe care le aveam, pentru că așa era normal și corect, nu înseamnă că am formulat o plângere împotriva cuiva.

-Ați fost citat ca martor în dosarul Colectiv?

-Nu, nu am fost citat, să vedem dacă și asta este o informație adevarată.

-Și știe presa înaintea dumneavoastră?

-Să vedem. Deocamdată, repet, nu am fost citat. Evident că este dreptul oricărui procuror să cheme pe oricine dorește ca martor, pentru bunul mers al anchetei.

-Da, dar este și obligația oricărui procuror să informeze întâi potențialul martor și nu presa.

-Vom vedea dacă această informație este veridică sau jurnalistul respectiv a făcut acest lucru doar pentru a face senzație în jurul unei persoane. Pentru că aceste lucruri sunt folosite de unii doar pentru a impacta negativ numele persoanei respective.

-Înțeleg că este posibil să fiți dat în judecată pentru tragedia de la Colectiv.

-Am auzit despre acest lucru. Este dreptul oricui să mă dea în judecată, dacă așa consideră îndreptățit. Dar, într-un proces, te duci și-ți demonstrezi punctul de vedere. Și folosești în acest scop martori, experți – nu dintre cei care doar se pretind experți.

-Inclusiv din afara țării? Asta intentionați?

-Evident. Oameni care se ocupă și coordonează în țările lor sisteme de urgență, oameni care au experiență certă în astfel de situații, specialiști care să spună ce părere au față de modul de gestionare a tragediei de la Colectiv. Pentru că orice analiză pe astfel de situații trebuie făcută de oameni care se pricep la toate componentele unui sistem de urgență. Așa, nu vor exista dubii, mai ales că vorbim despre specialiști consacrați, care țin la numele lor, nu vor veni de dragu lui Arafat ci pur și simplu vor veni să-și exprime punctul lor de vedere, ca experți în domeniu.

– Premierul Cioloș, chiar în contextul raportului corpului lui de control, spune că ISU trebuie reformat, că nu se gândește acum la demiteri sau demisii și că vă cunoaște de la Bruxelles, când mergeați să cereți bani pentru ISU, pentru că nu va dădeau în țară. Aveți un dialog bun cu premierul?

– Cu premierul Cioloș am avut discuții corecte, civilizate. Suntem în pregătirea unui document care să arate cât mai corect situația de la Colectiv. ISU are nevoie, în primul rând, de întărire. Anul trecut am cheltuit în acest scop peste 40 de milioane de euro pe dotari, din fonduri structurale și din buget, pe partea de comunicații și inundații. Anul acesta vom cheltui alți cca. 60 de milioane de euro, mai ales în domeniul căutare-salvare, implicit pentru situații de cutremur. Tot sistemul de urgență trebuie întărit, nu doar ISU. Asta voi încerca să fac și în continuare, chiar dacă unora le displace profund acest aspect.

-La capitolul dotări cu ambulanțe au fost probleme…

-Da, dar independent de voința sau puterea noastră de decizie. În domeniul dotării cu ambulanțe am avut un proiect pe patru ani și, în fiecare an, am dat bani înapoi pentru că am fost blocați de niște funcționari. Guvernele ne dădeau banii și noi returnam majoritatea banilor pentru că ne blocau niște funcționari. Implicit, în acest mod, am achiziționat mai puține ambulanțe ceea ce nu este normal.

-Să revenim puțin la starea de spirit a omenilor din sistem, pentru că mi se pare extrem de importantă în contextul apariției unor noi situații limită.

-Impactul Apuseni, Siutghiol, Colectiv nu dispare ușor. Temerea oamenilor din sistemul de urgență, mai ales a celor care iau și decizii este că, la următoarele intervenții, vor fi din nou sacrificați, arătați cu degetul, indiferent de cât de bine și-au făcut treaba. Scene care pentru unii sunt șocante, gen resuscitare pe asfalt, sunt o normalitate în astfel de cazuri, oriunde în lume, în timp ce, la noi, sunt taxate ca lipsă de exeperiență și de dotări. Că ambulanțele au luat odată câte 4-5 răniți de la Colectiv este iar normal, așa s-a petrecut de exemplu și în Franța, în tragedia recentelor atentate teroriste. Nu ai cum să procedezi într-o catastrofă ca la un accident rutier, nimeni nu poate face acest lucru. Noi, în sistemul de urgență, ne facem treaba, ne dezvoltăm constant, facem tot posibilul să fim de fiecare dată mai buni însă modul în care se încearcă discreditarea noastră nu este corect, încurajator, stimulativ.

Aud: Nu vedeți câte victime sunt de când există acest sistem de urgență, nu este bun acest sistem. Păi, în logica asta voit simplificată, o să ajungem ca, dacă Doamne frerește cade un avion și mor toți pasagerii, tot sistemul de urgență să fie acuzat. Dacă am un asemenea incendiu și, chiar dacă facem tot ce-i omenește posibil, avem și victime înseamnă că sistemul de urgență e vinovat? Victime zero nu-ți poate garanta nici un sistem de urgență din lume! Să incerci acreditarea ideei că, daca ai un sistem de urgență bun, atunci nu mai ai victime înseamnă că ești sărit de pe fix! În fiecare zi avem decese din accidente rutiere, decese medicale iar sistemul de urgență încearcă să salveze cât mai multe vieți.

-Gabriel Oprea a ocupat primul ecranele în cazul Colectiv. Să ne spună: O să vină Arafat să vă dea detalii. Ce cauta în fața presei, dacă tot nu avea nimic de spus?

-Dânsul a venit acolo în calitate de ministru de resort și de președinte al Comitetului Național pentru situații de urgență.

-S-a vobit despre o posibilă implicare a lui Gabriel Oprea în tragedia de la Colectiv: abaterea atenției de la decesul tragic al motociclistului din escortă, bubuitura și incendiul din club, sms-urile care au circulat – nu te duce în Colectiv.

-Nu am nici un indiciu în acest sens. Până nu ai dovezi nu poți face speculații. Cred că ancheta în acest caz va pune lucrurile în ordine și vom avea o imagine de ansamblu.

-Cu ministrul Petre Tobă cum lucrați?

-Cu dl. ministru Tobă am o relație foarte bună. Dânsul a fost la Colectiv și a văzut cu ochii lui ce s-a întâmplat. E foarte greu să convingi de altceva pe cineva care a văzut totul cu ochii lui. Chiar am simțit că avem un spate serios și în ministru și în minister.

-Ați lucrat și în Ministerul Sănătății. Dincolo de tarele sistemului, arhicunoscute, exista medici care prescriu pacienților anumite medicamente doar pentru că sunt recompensați de respectivii producători de medicamente. E sănătoasă această practică?

– Știu această situație, în acea perioadă am încercat să pun unele lucruri la punct și am deranjat multe interese. Mi s-a reproșat și atunci și acum că sunt foarte rigid în decizii și că asta nu e bine. Dar atunci când consider că o propunere este menită să facă rău, nu am cum să nu fiu ferm, indiferent dacă asta place sau nu unora. Nu, nu este deloc sănătoasă această practică, cei responsabili trebuie să ia o decizie.

– Au fost cazuri în care, deși un pacient a sunat la 112, s-a trezit la ușă cu un privat înaintea ambulanței – pentru că firmele respective interferau cu frecvența salvării – și care, după ce l-au dus la spital, i-au cerut și bani. Mai exista astfel de situații?

-Da, știu despre aceste situații din trecut. Acum, firmele respective au un contract cu Casa de Sănătate, au un protocol cu Ambulanța și ea îi dirijează către anumite cazuri de consultație și transport dar nu și pentru cazuri de urgență. Pacientul nu trebuie să plătească nimic în aces caz, în care a sunat la 112 iar, dacă i se cere acest lucru, trebuie să ne informeze imediat. Însă, dacă pacientul a sunat direct la respectiva firmă și nu prin 112, atunci primează politica firmei în materie de tarife.

-Resursa umană din sănătate, ce facem pentru ea? Personal, aleg varianta unor salarii decente funcție de competențe la pachet însă cu măsuri proporționale cu situații de șpagă, neglijență, nepăsare s.a.m.d..

-Evident că resursa umană este cea mai importantă cale spre un sistem eficient de sănătate publică. Acolo însă unde statul nu rezolvă o problemă, vine altul, respectiv privatul în locul lui și nu întotdeauna rezolvă lucrurile în beneficiul general. E o problemă la care toți factorii decidenți trebuie să se gândească extrem de serios, până nu e prea târziu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.