Artizanii din Brașov nu își mai permit Târgul de Crăciun organizat de Primărie în Piața Sfatului

Povestea familiei Ghiță din Brașov a devenit virală în ultimele zile, după ce fiica meșteșugarilor a publicat un mesaj în care a explicat de ce părinții săi nu vor mai fi prezenți anul acesta la Târgul de Crăciun din Piața Sfatului.

Cunoscuți pentru gențile, portofelele și accesoriile confecționate manual din piele, artizanii spun că participarea la târg a devenit prea costisitoare pentru un atelier de familie care produce fiecare obiect manual. Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în trecut, atelierul lor a fost selectat chiar de autorități pentru a reprezenta meșteșugurile locale într-o producție internațională destinată Netflix.

Mesajul publicat online a generat sute de reacții și a scos la iveală nemulțumiri mai vechi ale unor producători și artizani locali.

Ce presupune, concret, participarea meșteșugarilor la târg

Potrivit regulamentului de organizare, tariful minim pentru categoria „meșteșugari / artizani / manufacturieri” este de 8.400 de lei pentru o căsuță din Piața Sfatului. Însă suma nu reprezintă costul final. Peste acest tarif se adaugă taxa de ocupare a domeniului public de 1.410 lei, costurile cu securitatea la incendiu, energia electrică și alte taxe prevăzute de regulament. În plus, participanții admiși trebuie să depună o garanție de bună execuție de 3.000 de lei.

Documentele oficiale pregătite de Direcția Administrare Infrastructură Publică pentru Târgul de Crăciun 2026 arată că participarea nu presupune doar achitarea costurilor și ocuparea unei căsuțe. Procedura de selecție include depunerea unei oferte financiare, iar solicitanții trebuie să precizeze categoria în care se înscriu și să prezinte lista produselor pe care intenționează să le comercializeze.

Mai mult, pentru meșteșugari, artizani și manufacturieri primesc și o declarație distinctă, prin care aceștia își pot asuma, daca vor, mai multe obligații. Potrivit documentului, participanții trebuie să bifeze sau nu dacă susțin două ateliere gratuite pe perioada desfășurării târgului, conform programului stabilit de organizator, cu o durată maximă menționată de o oră pe toată perioada evenimentului.

Totodată, aceștia pot accepta (tot dacă bifează) vizite în propriul atelier în timpul procesului de producție și o probă de lucru filmată, prin care organizatorul poate solicita executarea oricăror trei produse din lista declarată de participant.

 Cu alte cuvinte, organizatorul își rezervă posibilitatea de a verifica inclusiv modul în care sunt realizate produsele comercializate, nu doar oferta prezentată la înscriere.

Primăria: târgul urmărește promovarea „autenticității locale, a tradițiilor, a creativității contemporane și a produselor de calitate

Cifrele și condițiile au alimentat și mai mult dezbaterea, mai ales că pe site-ul oficial al Primăriei Brașov, Târgul de Crăciun este prezentat drept „un eveniment public, cultural, comunitar și comercial”, destinat întâlnirii dintre locuitori, vizitatori, meșteșugari, artizani, producători și operatori economici. În descrierea evenimentului se arată că acesta urmărește promovarea „autenticității locale, a tradițiilor, a creativității contemporane și a produselor de calitate”. Mai mult, municipalitatea precizează că sunt încurajate „în special meșteșugurile, producția proprie și ofertele care pun în valoare specificul Brașovului și al sărbătorilor de iarnă”.

Problema pielarilor nu e izolată

Tocmai această diferență dintre obiectivele declarate și experiența relatată de unii participanți a provocat reacții puternice în mediul online.

„Ar trebui doar meșteșugari să găsim la târguri. Nu tot felul de dulciuri care nu sunt de casă și strică atmosfera. Doar ce este făcut local și autentic asta ne dorim să vedem la târguri”, a comentat o brașoveancă.

Mai mulți creatori au susținut că problema nu este una izolată. „Am trecut și eu prin asta și nu doar la Târgul de Crăciun, ci și la alte târguri organizate de Primăria Brașov. Sistemul bazat pe licitație este în dezavantajul meșterilor pentru că suma licitată are o pondere foarte mare în punctajul final”, a scris o artizană.

O altă afacere locală a anunțat că nu va participa pentru prima dată în ultimii 11 ani. „Nici măcar nu ne-am mai înscris la licitație ca să nu girăm o goană după bani care ucide munca manuală, creativitatea, unicitatea”, au transmis reprezentanții atelierului.

Comentarii similare au venit și din partea unor producători de miere, meșteri populari și antreprenori locali care susțin că taxele și sistemul de selecție fac tot mai dificilă participarea micilor producători la astfel de evenimente.

Ce răspunde Primăria Brașov

În urma solicitării de informații transmisă Primăriei Municipiului Brașov, municipalitatea a comunicat că cererea, înregistrată la 9 noiembrie 2026, a fost redirecționată către Direcția Administrare Infrastructură Publică, instituția responsabilă de organizarea Târgului de Crăciun.

Potrivit adresei semnate de reprezentantul Serviciului Comunicare, Relații Externe și Turism, solicitarea a fost înregistrată la direcția respectivă cu numărul 4633/p/10.11.2026, urmând ca răspunsul să fie transmis direct de instituția competentă, în termenul legal.

Așadar, documentul transmis de Primărie nu conține încă explicații pe fondul problemelor semnalate, ci doar confirmă redirecționarea solicitării către direcția care gestionează evenimentul.

În același timp, numeroși brașoveni și-au exprimat susținerea pentru familia Ghiță. Clienți vechi au povestit că folosesc de ani de zile produsele realizate de cei doi meșteșugari și au promis că îi vor sprijini în continuare. Un spațiu alternativ din apropierea Bisericii Negre a fost chiar oferit pentru găzduirea artizanilor care nu au prins loc la târg.

Așteptăm și explicațiile Direcției Administrare Infrastructură Publică

Dincolo de cazul unei singure familii, povestea ridică o întrebare care revine constant în comentarii: dacă Târgul de Crăciun își propune să promoveze meșteșugurile și producția locală, de ce spun tot mai mulți dintre cei care creează manual că participarea a devenit aproape imposibilă?

Rămâne de văzut ce explicații va oferi Direcția Administrare Infrastructură Publică în răspunsul oficial și dacă municipalitatea consideră că actualul sistem de selecție și costurile aferente sunt compatibile cu obiectivul declarat de a susține meșteșugarii și producătorii locali.

Răspunsul la această întrebare ar putea spune multe despre viitorul meșteșugurilor tradiționale într-unul dintre cele mai cunoscute orașe turistice ale României.

Foto arhiva