Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) are o nouă conducere, în urma unei decizii semnate de premierul Luca Niculescu. Oleg Ungureanu, șeful Cancelariei prim-ministrului, a fost numit în funcția de președinte al acestui organism strategic.
Miza acestei comisii este una majoră pentru economia și securitatea României. CEISD are rolul de a examina și aviza investițiile care depășesc pragul de 5 milioane de euro, precum și tranzacțiile care pot avea un impact direct asupra securității naționale. Pe lângă Cancelaria premierului, structura include membri cu drept de vot din alte nouă instituții ale statului.
La acest moment, reprezentanții Ministerului Economiei și cei ai Ministerului Sănătății nu figurează ca membri titulari. Guvernul a clarificat această situație la solicitarea Profit.ro, și au explicat că este vorba doar despre o etapă tehnică de tranziție.
„Această situație are un caracter temporar și este determinată de procesul de numire a secretarilor de stat în cadrul celor două ministere, precum și de stabilirea portofoliilor și atribuțiilor acestora, inclusiv în domeniile relevante pentru activitatea CEISD. (…) Prin urmare, de îndată ce ministerele respective vor transmite nominalizările, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru actualizarea componenței nominale a CEISD prin decizie a prim-ministrului”, a transmis Guvernul.
Decizia emisă recent de premierul Luca Niculescu are ca unic scop actualizarea componenței nominale a Comisiei și validarea persoanelor desemnate de fiecare instituție să participe la procedurile de examinare.
Reducerea numărului de membri și rolul Consiliului Concurenței
Actualizarea nominală vine pe fondul unei restructurări mai ample a instituției, operată în primăvara acestui an. În luna martie 2026, prin Ordonanța de Urgență nr. 17/2026, Guvernul condus atunci de Ilie Bolojan a redus numărul instituțiilor cu drept de vot în cadrul CEISD de la 12 la 10.
Executivul actual a explicat că această măsură a fost determinată de reorganizarea administrației publice centrale și de comasarea unor portofolii ministeriale (cum a fost cazul integrării atribuțiilor Ministerului Cercetării și ale Ministerului Antreprenoriatului în structura Ministerului Economiei).
O modificare semnificativă este legată de statutul Consiliului Concurenței. Instituția și-a pierdut calitatea de membru cu drept de vot în procesul de avizare a investițiilor. Totuși, rolul său operațional rămâne esențial.
„Potrivit modificărilor legislative introduse prin OUG nr. 17/2026, Consiliul Concurenței nu mai figurează printre instituțiile reprezentate în cadrul CEISD în calitate de membru cu drept de vot. Cu toate acestea, este important de subliniat că această modificare nu presupune eliminarea Consiliului Concurenței din mecanismul instituțional de examinare a investițiilor. Instituția continuă să asigure, prin intermediul structurii sale specializate, Secretariatul CEISD”, a explicat Executivul.
Secretariatul asigurat de Consiliul Concurenței gestionează procedurile de examinare, comunică direct cu investitorii și coordonează fluxurile de informații inclusiv cu Comisia Europeană. De asemenea, obligația legală a investitorilor de a depune cererile de autorizare la acest Secretariat a rămas neschimbată, în ciuda faptului că instituția nu mai votează avizele. Reprezentanții Consiliului Concurenței pot participa în continuare la ședințe, dar doar în calitate de invitați.
În paralel, OUG nr. 17/2026 a întărit componenta de securitate a comisiei, incluzând Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) în categoria invitaților permanenți, alături de reprezentanții Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE).
Secretizarea și desecretizarea componenței CEISD
Istoria recentă a Comisiei este marcată de un episod controversat legat de transparența decizională. CEISD a fost înființată oficial pe 6 iunie 2022, în mandatul premierului Nicolae Ciucă, iar componența sa nominală a fost publicată, conform normelor de transparență, în Monitorul Oficial. Toate modificările ulterioare operate în structura comisiei au respectat aceeași procedură publică.
Schimbarea de abordare a avut loc în luna ianuarie a anului 2025. La acel moment, premierul Marcel Ciolacu a semnat o nouă decizie de actualizare a componenței Comisiei, însă anexa cu numele membrilor nu a mai fost publicată, fiind declarată „clasificată”. Publicul a pierdut astfel accesul la identitatea persoanelor care decideau soarta marilor tranzacții economice.
Situația a fost remediată abia la finalul lunii mai a anului 2026 de către Guvernul Bolojan. Executivul a desecretizat anexa și a dispus publicarea componenței în Monitorul Oficial pe data de 29 mai 2026, la scurt timp după ce Cabinetul Bolojan fusese demis printr-o moțiune de cenzură.
Praguri majorate, indemnizații tăiate și cazul MVM – E.ON
Mecanismul CEISD a devenit tot mai important în ultimii ani. Inițial, comisia aviza investițiile străine directe (din afara Uniunii Europene) de peste 2 milioane de euro. Ulterior, spre finalul anului 2024, aria de competență a fost extinsă și asupra investițiilor efectuate de cetățenii și companiile din România, statul și-a rezervat dreptul de a analiza tranzacțiile interne din perspectiva securității naționale.
În martie 2026, Guvernul a decis ridicarea pragului valoric pentru tranzacțiile supuse examinării automate, de la 2 milioane la 5 milioane de euro. Tot în această perioadă, autoritățile au operat tăieri semnificative ale indemnizațiilor încasate de membrii comisiei și de experții implicați. Valoarea indemnizației lunare a fost plafonată la 15% din salariul unui ministru pentru membri (aproximativ 1.900 de lei net lunar) și 12% pentru experți (aproximativ 1.500 de lei net lunar), eliminându-se plata per ședință.
Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri gestionate prin intermediul acestui mecanism de filtrare s-a consumat în anul 2025. Atunci, Ministerul Energiei a sesizat oficial CEISD în legătură cu intenția MVM Group, compania energetică de stat a Ungariei, de a prelua furnizorul de energie și gaze E.ON Energie România. Analiza comisiei a condus la intervenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a decis în final blocarea tranzacției.