„Ascultă, Israele…”, zicea Iahve în Vechiul Testament. „Ciuleşte urechile şi respectă ceea ce auzi, poporul Meu…”
„Ascultaţi de autorităţi…”, s-a spus peste tot în toiul pandemiei. Autorităţile aveau îndreptăţirea de a vorbi aşa în baza unei premise. Ele aflaseră că SARS-CoV 2 ar fi foarte periculos.
Dar oamenii au aflat, în cursul evenimentelor, că premisa cu care au lucrat autorităţile nu era pe de-a-ntregul adevărată. Imediat după relaxarea restricţiilor, au reacţionat. Primii au fost americanii, care au simţit că autoritatea lor supremă a ascultat de o autoritate şi mai… supremă.
Reacţia americanilor seamănă cu izbucnirea furiei galbene din Franţa pre-pandemie. Este anarhică, apolitică, fără program explicit, fără lideri vizibili. „Contagios”, izbucul american se extinde la ora actuală în Europa. Autorităţile nu înţeleg încă faptul că ele sunt cauza şi obiectul furiilor. Media nu caută să clarifice nici cauza, nici obiectul, pentru că vede substratul anti-oligarhia-globală al mişcării şi nu-şi poate supăra stăpânii. De altfel, ea însăşi, media, este obiectul furiilor, dat fiind că a ţinut partea autorităţilor sub pandemie cu un prea amorţit spirit critic.
Am avut şi noi o mişcare apolitică în 2012 („PDL-PSD, aceeaşi mizerie!”), care a fost rezultatul final al regimului băsist. Am ieşit din confuzie cu o uniune liberali-pesedişti periculos de puternică, apoi cu un guvern de tehnocraţi care a fost atât de slab încât a dus la o victorie electorală periculos de mare a PSD. Astfel de mişcări a- şi anti-politice zdruncină vechile aşezări ale cutumelor electorale. Prevăd apariţia unui partid independent în SUA.
În Franţa, iată, un filosof foarte popular, Michel Onfray, s-a pus în fruntea unei mişcări civice suveraniste care ţinteşte să întărească Frontul Naţional. Noua mişcare îşi spune Frontul Popular. Nume faimoase au aderat deja.
Pandemia, regizată au ba, a scos la lumină o convingere tăcută a mulţimilor, şi anume aceea care stă pe presupoziţia că guvernele sunt conduse din afara lor. Pandemia nu a făcut decât să confirme presupoziţia aceasta, indiferent dacă e falsă ori adevărată. Ştim bine că percepţiile fac evenimentele mai mult decât intenţiile declarate. Tocmai de aceea, în ultimele decenii au fost perfecţionate metode noi de formatare a percepţiilor.
Acum, cercul se închide şi iată că percepţia nemulţumită că a fost violată se răzbună cum poate. Şi pentru că nu prea poate, răspunde violului cu violenţă.
D-le, terminati cu tehnocratii, e cuvantul de cod al securistilor, cand se refera la ei insisi; sau ele insele. Vreti sa luam la rand toti ministrii guvernului Ciolos, sa vdm daca e vreunul nearondat la Baneasa? In rest, n-ati citit bine ce se intampla in SUA. Acolo da pe afara rezultatul propagandei de 50 de ani a stangii radicale, inclusiv pe tema rasismului. Pe langa negrii suparati, ceilalti manifestanti sunt albi indoctrinati „neo-progresist”. O fi miscarea „apolitica” in sensul ca nu e asociata cu un partid, dar e 100% politica prin agenda stangii radicale, de care e contaminata.