În ultimele trei luni au avut loc trei accidente în care urși au fost uciși de mașini pe aceeași porțiune a autostrăzii A1, între Sibiu și Sebeș, conform ONG-ului WWF România. Respectivul tronson fragmentează un coridor ecologic și, astfel, limitează posibilitățile de deplasare ale urșilor între habitatele lor favorabile. Pentru urși deplasarea este o condiție a supraviețurii: ei au nevoie de mobilitate ca să își găsească hrana și adăpost și să se împerecheze. Instinctul de deplasare pe coridorul pe care ei îl cunosc este mai puternic decât tendința de a evita obstacolele, oricât de înfricoșătoare pentru un animal sălbatic – inclusiv o autostradă cu zgomotul și pericolele aferente. Deplasarea se intensifică sezonier, toamna și primăvara, înainte și după perioada de hibernare, susțin cei de la WWF România.
Apariția urșilor pe autostradă nu este o surpriză ci un fenomen previzibil, deci poate fi și prevenită prin măsuri eficiente. Acestea nu țin de controlul populației de urși, căci indiferent de numărul lor, aceștia vor încerca în continuare să traverseze. Măsurile țin de asigurarea unor căi sigure de trecere pentru mamifere. “Deși lucrez în domeniul conservării naturii, îngrijorarea mea nu este legată doar de pericolul de accidentare al animalelor, ci și de siguranța oamenilor. Autoritățile din România ar trebui să acorde o importanță mai mare menținerii continuității și funcționalității coridoarelor ecologice, prin care se pot salva atât vieți omenești, cât și animale. Infrastructura verde este soluția, pentru care există programe de finanțare la nivelul UE”, declară Cristian Remus Papp, expert carnivore mari și infrastructură verde.
„Gardurile și pasajele existente nu sunt potrivite pentru urși. Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) a luat măsuri de prevenție în urma accidentelor din luna august, instalând garduri de 1,5 metri înălțime și realizând pasaje subterane pentru animale. Rolul gardurilor montate de-a lungul autostrăzii este să oprească ursul să ajungă pe carosabil. Deoarece ursul este un bun cățărător, gardurile trebuie să aibă minim 2.2 metri înălțime deasupra solului, mult mai înalte față de cele actuale de 1.5 metri. În partea de sus, gardurile sunt înclinate spre exterior, ca să nu poată fi escaladate. Gardurile au nevoie și de o bază solidă care nu permite accesul urșilor pe dedesubt. În plus, trebuie montate și garduri speciale, care să ghideze animalele către ecoducte sau pasajele pentru animale”, susțin reprezentanții ONG-ului de protecție a animalelor. Conform acestora, ecoductele sau pasajele pentru animale trebuie să aibă dimensiuni potrivite pentru ca specia vizată să poată traversa. Pentru urși specialiștii recomandă nu pasaje subterane, ci supraterane, adică poduri verzi, de minim 80-120 metri lățime. Pentru că urșii să le folosească aceste ecoducte trebuie să fie bine încadrate în peisaj, astfel încât să le dea animalelor senzația de continuitate a mediului cunoscut.
La sate si in oraselele mici, prea multe pisici,isi gasesc sfirsitul din cauza vitezei prea mari,a lipsei de omenie a unor soferi.Reprezentantii Protectiei Animalelor ce spun? Sau nu avem suflet ? Fara suflet nici viitor nu vom avea.