Avocatul poporului este sau nu magistrat?

După o exagerat de lungă perioadă de confuzie specifică stării de interregn debutată în finalul anului ‘89, capitalismul românesc pare a se redresa făcând un mare și neașteptat salt înainte către neîmplinitul vis de aur al liderului din Scornicești: “De la fiecare după posibilități, fiecăruia după necesități”!

Cu amatoristic disimulată viziune proletară, Marcel Ciolacu și umbra lui Klaus Johannis în PNL, Florin Vasile Cîțu, au hotărât pragul veniturilor ce separă pensionarii cinstiți și muncitori (mulți) de pensionarii chiaburi și burghezi: patru mii de lei lunar!

Aproximativ 130 000 de pensionari beneficiază în cadrul sistemului de asigurări sociale de pensii mai mari sau egale de/cu 4 000 de lei, calculate exclusiv pe baza principiului contributivității și a sumelor plătite efectiv în perioada de activitate profesională (nici o legătură cu pensiile speciale!). Ei reprezintă circa 2.79% din totalul persoanelor (4,562 milioane) a căror pensie este direct proporțională cu sumele contribuite de-a lungul perioadei de activitate. Sau ar trebui să fie…

Preocupat de soarta tuturor pensionarilor Guvernul României le adresează o ofertă de nerefuzat (sub forma unei OUG!) de a participa la o inedită partidă de „alba-neagra”. Alba-neagra?! Cum adică?! Dacă toți pensionarii câștigă garantat 10%, unde-i păcăleala? Cu naturalețea și iuțeala de mână a ofertanților de alba-neagra întâlniți de-a lungul și de-a latul Europei, partidele arcului guvernamental inspirate de neglijabila importanță electorală a procentului de 2.97% reprezentat în totalul pensionarilor, au scos din buzunarele de la spate o contribuție suplimentară de (extraordinar ce coincidență!) chiar 10% exclusiv pentru anumita categorie a celor 130 000 de pensionari cu pensii mai mari de 4000 de lei. Intuind o oarecare nemulțumire în rândul acestora, ministrul de finanțe Adrian Cârciu le bate obrazul, neînțelegând de ce nu ar putea să plătească noua contribuție, “în condițiile în care 80% dintre pensionarii români câștigă sub 4000 de lei” și dezvăluindu-le faptul că astfel vor beneficia “evident, și de serviciile de sănătate la nivelul la care se plătește.” Declarația este puțin hazardată, implicând un acces privilegiat al puținilor pensionari plătitori ai noii contribuții la servicii de sănătate diferențiate (oare se vor emite și norme metodologice de aplicare a diferențierii?!) comparativ cu diferența până la 4.6 milioane de neplătitori, ministrul Cârciu sau chiar întregul guvern fiind pasibili de a fi sancționați de garantul respectării și aplicării principiului nediscriminării în România, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării!

Obligațiile de a plăti contribuții selectiv stabilite și limitate aplicării unei singure categorii de cetățeni artificial și subiectiv definită, constituie un banal exemplu didactic și pedagogic de supus criticii de neconstituționalitate intrinsecă. Curtea Constituțională a României s-a pronunțat deja, în baza Legii Fundamentale (art.16.1 și art.56.2): “Reglementarea unor sarcini fiscale doar în sarcina unor anumite categorii de contribuabili încalcă principiul fiscalității egale și principiul aplicării juste a sarcinii fiscale (principiul echității).” (Decizia CCR nr. 900/15.12.2020). Pentru Avocatul Poporului, dacă ar fi cu adevărat al poporului, formularea contestației pe motiv de neconstituționalitate intrinsecă la CCR ar fi floare la ureche… Dacă ar fi…

Nu este de mirare faptul că, urmând logica prea cunoscutului proverb cu capra vecinului, impunerea contribuției asupra pensionarilor bogați a generat reacții de satisfacție și comentarii ostile la adresa celor vizați de măsură din partea a nenumărați cititori-comentatori ai presei on line, tristă confirmare a politicii guvernamentale divide et impera în plan social-național!

Pentru a evita certele confuzii și manifestări de mânie socială, este util a defini natura contribuțiilor (de asigurări sociale de stat, de asigurări pentru accidente, de asigurări sociale de sănătate, de șomaj etc.) pentru asigurări de sănătate așa cum a fost formulată de însăși Curtea Constituțională a României: “contribuția urmărește acoperirea unui risc profesional sau social, se stabilește astfel încât să acopere costul prestațiilor și serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, în funcție de tarife și clase de risc, cotele de contribuție aplicându-se la baza lunară de calcul, respectiv veniturile obținute de asigurat.” (Decizia CCR 900/15.12.2020) În continuare, Curtea precizează că toate reglementările privind contribuțiile trebuie să respecte principiile echivalenței și contributivității!

De ce sunt unele pensiile calculate exclusiv pe baza contributivității (cele speciale nu fac obiectul prezentului material) diferite? De ce unele sunt mai mici și altele mai mari? Simplitatea și logica răspunsului sunt fundamentate… matematic: pentru că rezultă din contribuții (sume plătite statului pe parcursul vieții profesionale active pentru asigurare socială de stat) diferite, consecință directă a inegalității salariilor! De ce nu sunt toate salariile egale? Pentru că sunt șanse minime de realizare a visului de aur amintit anterior!

Dacă reglementarea fiscalizării discriminatorii a pensionarilor divizați de bariera artificială a celor 4000 de lei (sau oricare alta) nu va trece mult timp până când firmele de asigurări vor plăti despăgubiri sub valoarea asigurată pentru care s-au perceput primele de asigurare pe motiv că totuși suma cuvenită ar fi prea mare și asigurații cu venituri mai mari ar putea să suporte costul pagubei permițând asigurătorului să plătească despăgubiri mai mari asiguraților cu venituri mai mici!

P.S. De frica reacției magistraților – beneficiari de pensii speciale, nu exclusiv pe baza contributivității – care probabil pregătiseră documentația pentru a da în judecată Statul având evident și mijloacele de a câștiga, Guvernul a decis majorarea pensiilor acestora cu 20%. Rămâne de văzut dacă și Avocatul Poporului intră în categoria magistraților!