Azerbaidjanul hotărât cu privire la proiectul de gaze transcaspice

Azerbaidjanul și-a arătat în mod constant disponibilitatea de a spori aprovizionarea cu gaze și de a oferi asistență Europei în perioadele de criză, scrie agenția azeră de știri Trend. Țara s-a impus ca un partener energetic de încredere și de încredere pentru Europa. Țările UE își consolidează progresiv alianțele energetice cu Azerbaidjan și susțin activ toate inițiativele conexe.

Având în vedere criza energetică mondială și imperativul unei veritabile diversificare a surselor de gaze și a căilor de transport, țările UE au arătat constant dorința de a crește importurile de gaze din Azerbaidjan. Accentul actual se concentrează în jurul extinderii capacității Coridorului sudic de gaze.

În 2021, livrările de gaze ale Azerbaidjanului către Europa s-au ridicat la 8 miliarde de metri cubi. Până în 2022, această cifră a crescut la 11 miliarde de metri cubi. Scopul țării pentru acest an este să-și ridice exporturile de gaze către regiune la 12 miliarde de metri cubi. În primele 7 luni ale anului curent, Azerbaidjanul a furnizat deja 6,6 miliarde de metri cubi de gaz către partenerii europeni. În total, se estimează că piața globală va primi 24,5 miliarde de metri cubi de gaz azer în 2023.

Încă de la început, proiectul, inițiat de Azerbaidjan, a fost conceput cu accent pe perspectivele pe termen lung, evident încă de la început pe măsură ce au început discuțiile despre extinderea sa.

În acest sens, Gazoductul Trans-Caspic, care își propune să conecteze Turkmenbashi și Baku din Turkmenistan printr-o conductă submarină, este un proiect ambițios care urmărește să transporte gaze naturale din Turkmenistan și Kazahstan către țările UE, ocolind Rusia și Iranul. Prin integrarea cu Coridorul sudic de gaze, conducta ar putea profita de rezerve substanțiale de gaze din Turkmenistan și aproviziona Turcia și Europa, ceea ce o face o inițiativă extrem de interesantă.
De astăzi, Turkmenistanul nu elimină construcția acestei conducte de pe agenda sa. De exemplu, cu câteva zile în urmă, ministrul Afacerilor Externe al Turkmenistanului Rashid Meredov a declarat că Turkmenistanul este pregătit să continue cooperarea cu partenerii europeni în proiectul gazoductului Trans-Caspic.

„Turkmenistanul, fiind angajat în strategia de diversificare a fluxurilor de energie, își exprimă disponibilitatea de a continua cooperarea cu partenerii europeni în implementarea proiectului gazoductului Trans-Caspic. Ideea construcției sale, inițiată de Turkmenistan, a fost considerată inițial de Turkmenistan nu numai ca un proiect viabil din punct de vedere economic și comercial, ci și ca o condiție cheie pentru asigurarea securității și sustenabilității energetice globale, pe baza egalității de considerare a intereselor și beneficiilor producătorilor de energie, țările de tranzit și consumatorii de energie”, a spus el.

„Pentru gaze suplimentare de pe țărmurile estice ale Mării Caspice – în primul rând, conducta de gaz transcaspică trebuie să fie construită sub mări, iar în al doilea rând de la Baku până la destinația europeană, trebuie construit alta conducta de genul Coridorul sudic al gazelor. Și întrebarea principală este cine va finanța aceste proiecte importante? Și nu avem un răspuns”, a declarat președintele azer Ilham Aliyev, în timp ce s-a adresat la Shusha Global Media Forum.

După cum John Roberts, specialist în securitate energetică și membru senior nerezident la Centrul de energie global al Atlantic Council, a declarat pentru Trend, amenajarea conductei Trans-Caspice este, într-adevăr, oarecum ca construirea unui nou SGC.

„În circumstanțele actuale, este imposibil de imaginat că instituțiile financiare internaționale ar fi pregătite să finanțeze un astfel de proiect. Infrastructura SGC inițială – conductele SCP-X, TANAP și TAP și stațiile lor de compresoare – a costat aproximativ 18 miliarde de dolari pentru sistemul inițial conceput să livreze 16 miliarde de metri cubi pe an Turciei și 10 miliarde de metri cubi pe an Italiei. Costul replicării unui astfel de sistem astăzi, când considerați că ar fi dublu față de dimensiunea SGC inițială și că ar trebui să includă o conductă Trans-Caspică de 30 de miliarde de metri cubi pe an, ar fi mult, mult mai mult decât atât. Aș sugera cel puțin 30 de miliarde de dolari și, posibil, mult mai mult”, a spus el.
După cum sugerează expertul, pentru a da viață acestui proiect, există de fapt o opțiune mult mai limitată, concepută pentru a utiliza infrastructura energetică existentă pe Marea Caspică.

„Aceasta ar necesita construirea unei conducte de 78 km între zăcământul Magtymguly, operat de Petronas, în apele turkmene și instalațiile de colectare a petrolului și gazelor operate de BP de la zăcământul Azeri-Chirag-Gunashli (ACG) din apele azere. Un astfel de sistem ar putea transporta aproximativ 5 miliarde de metri cubi pe an către unitățile de procesare a gazelor existente din Azerbaidjan la Sangachal la un cost de aproximativ 400-600 de milioane de dolari. În plus, în prezent se pare că există până la 4 miliarde de metri cubi pe an în capacitatea de rezervă în conductele care leagă Azerbaidjanul de Turcia”, a adăugat Roberts.

Turkmenistanul crede ferm că niciun obstacol politic, economic sau financiar nu stă în calea construirii acestei conducte de gaz. În schimb, gazoductul Trans-Caspic este un proiect cu adevărat viabilă, solid din punct de vedere economic și pregătit să sporească în mod semnificativ securitatea energetică în regiunea eurasiatică. De ce nu s-au făcut progrese substanțiale, chiar dacă discuțiile despre proiect au fost inițiate încă din 2007?
Ashgabat a declarat că construcția gazoductului Trans-Caspic este direct legată de delimitarea fundului mării dintre Turkmenistan și Azerbaidjan.

Cu toate acestea, toate opiniile se rezumă la faptul că Turkmenistanul nu are prea mult timp pentru a face proiectul transcaspic viabil și trebuie să acționeze extrem de rapid pentru a pune în funcțiune această conductă. Turkmenistanul ar trebui să profite de această șansă cu promptitudine, deoarece fereastra potențialului de atragere a investițiilor străine în eforturile legate de combustibili fosili, indiferent de amploarea lor, se îngustează treptat. În același timp, întrucât UE încă trebuie să înlocuiască acele volume de gaz rusesc care nu mai există, alianța ar lua în considerare probabil sprijinirea acestei investiții. Cu toate acestea, tranziția de la hidrocarburi la surse regenerabile influențează în mod semnificativ sprijinul din partea instituțiilor financiare internaționale. În prezent, orice finanțare pentru conducta va trebui să provină fie din sectorul privat, fie din guvernele participante.

La rândul său, Azerbaidjanul și-a exprimat ferm poziția față de proiect, subliniind că, deși nu este un sponsor principal al construcției gazoductului, rămâne constant pregătit să-și ofere teritoriul și să asiste la tranzitul gazelor. Prin strategia sa vizionară pentru petrol și gaze, Azerbaidjan și-a consolidat poziția de partener energetic de încredere, recunoscut la nivel global. Pe măsură ce țara continuă să adere la această abordare, poziția sa nu va face decât să devină mai puternică.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Author

6 Comentarii

  1. momentul ala cand toata conducerea UE si liderii tarilor europene numesc Azerbaijanul „un partener de incredere in livrarea de energie” si ignora ca niste (editat) ca aia comit de zeci de ani genocid asupra armenilor. Mai mult ieri au tras asupra unei masini cu „observatori UE” si misiunea UE tace malc.

  2. Nu mai are UE pretenții față de regimul Aliev?Da față de totalitarul Turbanculâ
    Pe vremuri bune in fiecare zi acești conducători erau presați și poluați cu zoi f.bine.. acum sunt buni?
    Comisarii bruxellezi se fac de râs cu politica lor energetică..

  3. marea caspica e lac rusesc…..cica îi ocolesc pe rusi…multi tîmpiti pe tera…..

  4. ca in al doilea razboi mondial : cine ajunge primul la BAKU , castiga razboiul chinezii, rusii, americanii

  5. Am intrebare , posibil retorica? Unde sunt cele 9, sau 10 platforme de foraj marin facute in Romania, la Galati , sub licenta americana, construite , de parintii si bunicii nostri, pentru extractia de petrol si gaze din Marea Neagra, Gloria, Jupiter , Saturn , Prometeu , etc.? Unde au disparut , cum au fost praduite ( desigur, erau comuniste! Sic!)?
    „Nebunul” de Ceausescu le-a facut degeaba, fara rost, fara o destinatie precisa? Chiar asa fiind poporul roman tot trebuie sa stie adevarul ! E ceva putred in Romania! Adevarul este atat de adanc ingropat , incat numai o ancheta de presa ar mai putea sa-l scoata la suprafata. N.B. Nu stiu, dar am auzit ca unele din ele, activeaza in „Golf”!

  6. Pai sa finanteze constructia Coridorului sudic aia care au „indisponibilizat” pentru totdeauna Nordstream!
    Si-uite-asa inlocuim un dictator rau cu alti doi buni! Peste vreo cinci ani … pana atunci, mai punem o haina pe noi la iarna … Slava!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.