Bacteria invincibilă din Pakistan, sfârşitul antibioticelor?

Producerea antibioticelor noi nu mai poate ţine pasul cu apariţia bacteriilor rezistente la tratamentele convenţionale. Specialiştii în microbiologie atrag atenţia că punerea pe piaţă a unui nou tratament împotriva tulpinilor bacteriene rezistente durează circa 10 ani, în condiţiile în care cercetarea este extrem de costisitoare.

Semnalul de alarmă tras de medicii britanici la apariţia bacteriei care produce enzima de tip „New Delhi metalo-beta-lactamază” (NDM-1) a redeschis un subiect deja fierbinte în domeniul epidemiologiei. NDM-1 nu răspunde la nici un fel de tratament, iar profesorul Timothy Walsh, unul dintre autorii studiului legat de această bacterie, susţine că în următorii 10 ani este posibil ca antibioticele să dispară.

„Afirmaţia nu este deloc alarmistă. Deja ne confruntăm cu mai multe tulpini bacteriene rezistente la orice tip de antibiotic. Am putea exemplifica prin existenţa unor tulpini rezistente ale staphylococcus aureus, dar şi ale bacili gram negativi. Lupta medicilor în acest moment este de a împiedica răspândirea acestora, prin izolarea pacienţilor”, ne-a precizat conf.dr. Irina Codiţă, şef al Laboratorului rezistenţă la antibiotice din cadrul Institutului Cantacuzino.

Rezistenţa la antibiotice, provocată de abuzul de antibiotice

Apariţia tulpinilor rezistente la antibiotice a fost cauzată, în principal, de utilizarea în exces şi necontrolat a antibioticelor, spun medicii. „Pentru că fenomenul a devenit îngrijorător, în ultimii ani, atât la nivel mondial, cât şi la nivel european se încearcă monitorizarea consumului de antibiotice, precum şi implementarea unor politici stricte de utilizare a acestui tip de medicamente. Farmaciştii trebuie să conştientizeze că vânzarea antibioticelor fără reţetă pune în pericol viaţa pacienţilor. Iar pacienţii trebuie să înţeleagă că automedicaţia este extrem de dăunătoare.

Oamenii iau antibiotice la o simplă răceală sau o viroză. În primul rând, antibioticele nu vor avea nici un efect asupra răcelii, în schimb acestea vor distruge bacteriile folositoare din organism şi vor selecta o tulpină rezistentă la antibiotice. În aceste cazuri, la o eventuală intervenţie chirugicală pe care o vor suferi, pacienţii vor ajunge să se infecteze cu propriile lor bacterii”, a mai afirmat conf.dr. Irina Codiţă. Potrivit acesteia, cele mai „indisciplinate” ţări în domeniul excesului de antibiotice sunt cele din sudul Europei, precum şi sud-estul Europei, unde se duc adevărate bătălii pentru limitarea consumului.

Pe de altă parte, conf. dr. Geza Molnar, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, susţine că dispariţia antibioticelor nu este cu adevărat posibilă. „Microorganismele se apără şi este normal să-şi schimbe tulpinile, însă şi antibioticele care apar se adaptează acestor modificări. Utilizarea excesivă a antibioticelor este însă o realitate. În orice clinică universitară de la noi, tratamentul prescris cu predilecţie sunt antibioticele cu spectru larg de acţiune, ceea ce nu este deloc normal”, ne-a declarat conf.dr. Geza Molnar.