Băi, ce liniște mormântală e la Cotroceni la palat!

Povestea asta s-a petrecut acum două minute când a trecut cometa foarte aproape de Pământ, cum, n-ați simțit, n-ați auzit, n-ați mirosit mirosul, duhoarea de pucioasă, de gaze arse, de gaze de eșapament de cometă? Rău, foarte rău. Chiar acum am aterizat din Moldova, cometa a schimbat istoria, ceva de speriat. E groasă rău. Rușii au intrat cu tancurile în Palas Mall, la Iași, vreo mie de pușcași americani au fost bătuți măr de grenadierii de la Budapesta care l-au și arestat pe Boc, chiar acum un ceas la Cluj. China a invadat Japonia, mare tevatură. Brazilia se caftește cu Peru. Ucraina e gata, gata să ne ia Sulina. Hai, du-te și zi-i că mai am vreo câteva din astea, bombă, frate, calde de tot! Președintele României nu poate fi deranjat! Chiar acum am venit cu trenul de la Sofia! Turcii vor să atace Polonia și-or să treacă pe la Giurgiu, în sus, spre Bran, și-apoi, fuga marș spre Oradea. Mai am una, fierbinte de tot, Rezerve Federale vor tipări la noapte vreo douăjdemii de tone de dolari așa că ne-am ars, o sa ne cadă bursa, cade PIB-ul, o ia la vale bruma noastră de economie!

Așa să-i zici! Președintele României nu poate fi deranjat! La Băiceni s-au strâns vreo mie de țărani care țin legătura pe facebook cu niște țărani din Polonia, din Franța și din Guadelupe. O să fie o vânzoleală sătească uite-așa de mare, internaționalistă, zi-i lu’ șefu să ne pregătim, au zis și ăia de la satelitu’ spion număru’ 345, am eu oamenii mei în NATO! Președintele României nu poate fi deranjat! Chiar acum am trecut frontul pe la Nămoloasa, franțujii i-au bătaie de la Kaiser, osmalâii se confruntă cu tătarii, niște armeni își fac de lucru cu niște aromâni, erau niște bulgari care se certau cu niște chinezi în Piața Chibrit, o gașcă de extratereștri, beți criță, cântau de mama focului pe la Unirea! Hai frate, că rămânem de căruță!

Du-te și zi-i! Președintele României nu poate fi deranjat! Asta e cu Președintele, nu poate fi deranjat! Dar ce rămâne dacă se aprinde focul și izbucnește incendiul care mistuie case, catedrale, cetăți, orașe, lumi, imperii? Ce rămâne dacă vine apă mare peste oameni și lucruri? Păi cum s-a întâmplat întotdeauna în istorie?

Secretul a rămas. Orice foc ar fi, orice apă ar fi, secretul rămâne. E acolo, în fața ochilor noștri, oricâte incendii ar fi, oricâți oameni ar muri. Secretul e acolo, dincolo de turle și de ziduri. Ce sunt turlele și zidurile? Niște convenții așa cum sunt și zbaterile noastre ridicole în căutare de premii literare, de romcoane tembele și final-frontiere triste, fără cititori, fără firesc, cum sunt toate frecușurile de pe facebook, auto-legitimarea unor vieți căznite care, pe rețelele de socializare, par fantastice. Secretul rămâne.

E un secret al ființei, ascuns în palpitul universului care se drăgălește în forme diverse, în catedrale, în partide politice, în cărți SF pe care, să fim drepți, nu le citește nimeni, în momente de derută, în clipe de dragoste, în mașini ochioase, în mii de LIKE-uri care, la drept vorbind, nu semnifică decât însingurarea și automatismului Mileniului III. Secretul e dincolo de noi. Și dacă stai bine și te gândești, nu e nici un secret. Este doar Spiritul Navigator care ne împinge sau nu către larg. Iar noi suntem veșnic văluriți în formele secrete ale oceanului universal, de necuprins.