„La o primã privire, filmul este un periplu cinematografic. La o a doua privire, este o meditatie despre Terra”, spune Roger Ebert, jurnalist la Chicago Sun Times. „Regizorul Ron Fricke a pornit cu camera sa de 70 mm prin lume ca sã fotografieze privelisti si oameni. Unele dintre ele sunt terifiante, cum ar fi o eclipsã de soare. Altele sunt pline de disperare: triburile de cãutãtori prin gunoaie, scormonind prin gropile de gunoi din Calcutta”.
Pe parcursul a aproape 100 de minute, camera de filmat surprinde o lume în care „ce” se întâmplã este mai important decât „unde” se întâmplã… Oameni care se roagã dimineata, vulcani, cãlugãri rostind o incantatie, cascade, pãduri, indigeni care îsi picteazã tot corpul. Imagini ale sãrãciei. Orase, fabrici, naturã distrusã de explozii si mine de teren.
„Un film ca Baraka redã speranta”.