Blocada în Ormuz: SUA în fața unui efort militar masiv

LIBERTATEA DE NAVIGATIE

Trump a anunţat duminică, într-o postare detaliată pe Truth Social, intenţia de a bloca Strâmtoarea Hormuz.

Acesta a afirmat că SUA vor „iniţia procesul de BLOCARE a tuturor navelor care încearcă să intre sau să

iasă din Strâmtoarea Ormuz” şi că alte ţări vor fi implicate în această blocadă.

El a mai spus în acea postare că forţele americane vor intercepta, de asemenea, orice navă din apele internaţionale care a plătit o taxă Iranului.

„Nimeni care plăteşte o taxă ilegală nu va avea trecere liberă în apele internaţionale”, a scris Trump.

„Orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor paşnice va fi ARUNCAT ÎN IAD!”, a adăugat el.

Comandamentul Central al armatei SUA a declarat ulterior că blocada se va aplica doar navelor care se îndreaptă spre sau dinspre Iran,

inclusiv în toate porturile iraniene din Golful Persic şi Golful Oman.

Forţele americane nu vor împiedica libertatea de navigaţie a navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către şi dinspre porturi non-iraniene, a precizat CENTCOM.

În primele ore ale zilei de luni, Trump a avut din nou o postare despre blocadă, precizând că va începe la ora 17:00 (ora României).

De asemenea, armata americană a oferit mai multe detalii cu privire la blocada care urmează să intre în vigoare luni.

Comandamentul Central al SUA a declarat, într-o notă de avertizare adresată navigatorilor şi consultată luni de Reuters,

că va impune o blocadă în Golful Oman şi în Marea Arabiei, la est de Strâmtoarea Ormuz, iar aceasta se va aplica întregului trafic naval, indiferent de pavilion.

„Orice navă care intră sau iese din zona blocată fără autorizaţie este pasibilă de interceptare, deviere şi capturare”, se menţionează în notă.

„Blocada nu va împiedica tranzitul neutru prin Strâmtoarea Ormuz către sau dinspre destinaţii non-iraniene”, subliniază CENTCOM.

Nota adresată navigatorilor precizează însă că o navă neutră poate fi totuşi supusă unei percheziţii

pentru a se determina prezenţa mărfurilor de contrabandă, adăugând că transporturile umanitare, inclusiv de alimente,

provizii medicale şi alte bunuri esenţiale, vor fi, de asemenea, permise, sub rezerva inspecţiei.

O OPERAŢIUNE MILITARĂ DE AMPLOARE

O blocadă navală impusă Iranului de către SUA este o acţiune militară majoră, de durată nedeterminată.

Ea ar putea declanşa noi represalii din partea Teheranului şi ar putea pune o presiune enormă asupra unui armistiţiu deja fragil, spun experţii consultaţi de Reuters.

Scopul final al operaţiunii, a spus Trump, ar fi să se exercite presiune asupra Iranului pentru a pune capăt închiderii efective a Strâmtorii Ormuz.

Toate ţările au fost afectate de închiderea Strâmtorii Ormuz, cu excepţia celor care îşi asigură trecerea în siguranţă de la Teheran.

Dacă strategia lui Trump va avea succes, acesta ar elimina cea mai mare pârghie pe care Iranul o are în negocierile cu Statele Unite.

Ar redeschide strâmtoarea pentru comerţul global, ceea ce ar putea duce la scăderea preţurilor petrolului.

Însă, potrivit experţilor, o blocadă este un act de război care necesită un angajament pe termen nelimitat al unui număr semnificativ de nave de război.

„Trump vrea o soluţie rapidă, dar realitatea este că această misiune este dificil de executat singur.

Probabil nesustenabilă pe termen mediu şi lung”, a declarat Dana Stroul, fost înalt funcţionar al Pentagonului în timpul administraţiei Biden.

REPRESALIILE IRANIENE

Armata SUA nu a oferit încă detalii de bază despre blocadă.  Dacă vor fi utilizate avioane de luptă şi dacă vreun aliat din Golf va contribui la acest efort.

Comandamentul Central a refuzat să răspundă solicitărilor de comentarii.

Cu suficiente nave de război, Marina SUA ar putea institui un blocaj care să intimideze multe petroliere comerciale.

Dar ar fi Statele Unite pregătite să abordeze şi să confişte – sau chiar să avarieze sau să scufunde – navele care încearcă să spargă blocada?

Ce s-ar întâmpla dacă acestea transportă petrol pentru China, o putere majoră.

Sau pentru parteneri ai SUA, precum India sau Coreea de Sud? Şi ce ar face Iranul?

Amiralul în rezervă Gary Roughead a avertizat că Iranul ar putea trage asupra navelor din Golf.

Sau ar putea ataca infrastructura statelor din Golf care găzduiesc forţele americane.

„Sincer, cred că dacă începem să facem asta, Iranul va avea o oarecare reacţie”, a spus Roughead.

Ameninţările Iranului au determinat o creştere vertiginoasă a preţurilor globale la petrol cu aproximativ 50% de când SUA şi Israelul au declanşat războiul pe 28 februarie.

Duminică, Trump a declarat că preţul petrolului şi al benzinei ar putea rămâne ridicat în Statele Unite până la alegerile intermediare din noiembrie.

PROBLEMA PREŢULUI BENZINEI

Frustrat de refuzul Iranului de a pune capăt războiului în condiţiile sale, Trump a sugerat duminică şi posibilitatea

reluării atacurilor americane în interiorul Iranului.

Senatorul american Mark Warner din Virginia, liderul democraţilor din Comisia de Informaţii a Senatului, a pus la îndoială strategia.

Acesta a menţionat că Iranul ar putea trimite ambarcaţiuni rapide pentru a mina strâmtoarea sau pentru a amplasa bombe împotriva tancurilor petroliere.

„Cum ar putea asta să reducă vreodată preţurile la benzină?”, s-a întrebat Warner în emisiunea „Face the Nation” de la CBS.

„VA fi ARUNCAT ÎN IAD!”

Mii de atacuri militare americane au slăbit grav armata iraniană.

Dar analiştii spun că Teheranul a ieşit din conflict ca o problemă supărătoare pentru Washington.

Dar și cu o conducere mai intransigentă şi un stoc ascuns de uraniu puternic îmbogăţit.

Tot duminică, Trump a ameninţat că orice iranian care trage asupra navelor „va fi ARUNCAT ÎN IAD!”

Gărzile Revoluţiei Iraniene au răspuns cu o declaraţie.

Acestea au avertizat că navele militare care se apropie de strâmtoare vor fi considerate o încălcare a armistiţiului şi vor fi tratate cu asprime şi hotărâre, subliniind riscul unei escaladări periculoase.

Stroul a spus că rezolvarea crizei va necesita un efort internaţional pe termen lung.

„Pe termen lung, această problemă va trebui rezolvată prin diplomaţie şi voinţă politică internaţională”, a subliniat ea.