BNR ne aduce cu picioarele pe pământ. Datoria a sarit în aer

14 mai 2020 (R.C.) Actualitate, Economie 14
În perioada ianuarie-martie 2020p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1 365 milioane euro, comparativ cu 1 120 milioane euro în perioada ianuarie-martie 2019;
-în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 640 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 39 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un excedent mai mare cu 137 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 219 milioane euro.
Datele apar într-un comunicat emis de BNR și în care se mai precizează că în perioada ianuarie – martie 2020, datoria externă totală a crescut cu 350 milioane euro.
Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
ianuarie – martie 2019p ianuarie – martie 2020p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 25 743 26 863 -1 120 24 768 26 133 -1 365
A. Bunuri şi servicii 22 034 23 939 -1 905 21 104 23 610 -2 506
a. Bunuri 16 017 19 732 -3 715 15 776 20 131 -4 355
b. Servicii 6 017 4 207 1 810 5 328 3 479 1 849
– servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 755 40 715 554 24 530
– transport 1 851 784 1 067 1 395 571 824
– turism – călătorii 576 1 126 -550 529 995 -466
– alte servicii 2 835 2 257 578 2 850 1 889 961
B. Venituri primare 2 322 1 733 589 2 335 1 609 726
C. Venituri secundare 1 387 1 191 196 1 329 914 415

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat valoarea netă negativă de 551 milioane euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 1 235 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 248 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 799 milioane euro.

În perioada ianuarie – martie 2020, datoria externă totală a crescut cu 350 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 74 867 milioane euro la 31 martie 2020 (70,5 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,7 la sută față de 31 decembrie 2019;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2020 nivelul de 31 355 milioane euro (29,5 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,7 la sută față de 31 decembrie 2019.
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă Serviciul datoriei externe, 3 luni 2020p
Sold la 31.12.2019p Sold la 31.03.2020p
I. Datoria externă pe termen lung 73 646 74 867 3 067
I.1. Datoria publică 39 477 41 031 523
I.1.1. Datoria publică directă 39 192 40 760 508
I.1.2. Datoria garantată public 285 271 15
I.2. Datoria negarantată public,
din care:		 32 953 32 610 2 542
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 749 408 88
I.3. Datoria autorităţii monetare,
din care:		 1 216 1 226 2
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 216 1 226 2
II. Datoria externă pe termen scurt 32 227 31 355e 14 504e
Total datorie externă (I+II) 105 873 106 222 17 571

e) date estimate
p) date provizorii
*) Creșterea datoriei publice directe în perioada ianuarie – martie 2020 a provenit în principal din emisiunea de euroobligațiuni a Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 3 000 milioane euro, din titlurile de valoare denominate în euro cumpărate de nerezidenți de pe piața internă în valoare nominală de circa 900 milioane euro, din influența negativă a variației prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică în valoare de circa -2400 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul datorie publice directe în valoare de 113 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,5 la sută în perioada ianuarie – martie 2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 martie 2020 a fost de 5 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2020 a fost de 77,3 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
(R.C.) 42648 Articole
Author

Economie 

Articole asemănătoare

14 Comentarii

  2. Sparanghel, Sica si Partu au grija ca bancile sa-si incaseze dobanzile grase de la stat, doar le sunt datori dupa sustinerea in lupta apriga cu „ciuma rosie”.

  4. Propunem BNR sa isi puna IQ-ul la treaba,sa vina cu solutii,nu cu statistici!
    O ceata de puturosi,care traiesc pe vatraiul numit COMISION,fara nici un fel de implicare in nimic!
    Tara trece printr-o criza,e momentul ca si BNR sa isi schimbe pampersii..

  12. Dupa ce se va termina cu aiureala asta de izolare va veni inevitabil foamea. Un singur elicopter (de ala mare) nu va fi de ajuns pentru guvernul meu pentru a fugi de mania romanilor. Trantorul solemn va fugi inaintea slugilor sale.

  14. La statistica stă bine BNR-ul .Iar informarea asta are adresantul greșit,nu noi suntem vinovați de aceasta situație,ci Catu cu gasca lui de incompetenți.Iar la lefurile astronomice pe care le încasează Mugurel si ai lui,puteau mai mult de cât o informare,ceva concret, altfel se interpretează ca sunteți plătiți regește degeaba !

  16. Deși în 1989 RO nu mai avea datorii externe, iar economia și agricultura funcționau la capacitate maximă, în 30 de ani BNR + guvernele aservite unor interese antinationale au dirijat financiar o țară spre o datorie externă uriașă (100 mld $)! Consecinte: activele industriale distruse, agricultura, aproape toate resursele naturale în proprietatea unor entitati străine. https://youtu.be/kCWblf8LMuU
    Pentru „elitele BNR” si pentru guvernele-tradatoare-post-comuniste a fost un PLAN de a falimenta Economia nationala, de a transforma RO intr-o colonie a altora, a CAPITALULUI speculativ transnational si de a sabota economic populatia României.
    Este un motiv de uimire pentru Dzeu si de frustrare pt fiecare român: DE CE politicienii români nu doresc să valorifice potențialul unic de dezvoltare economică pe care România îl are, DE CE s-au intrecut in incompetență, dar mai ales in trădarea interesului național?! Stim ca aproape toate țările lumii sunt îndatorate (iar datoriile cumulate sunt uriașe). CINE este beneficiarul acestor împrumuturi? Cine sunt CĂMĂTARII globali care mentin acest StatusQuo ?

  18. vina Valcov, Dragnea si Uolgutaaa!
    Ei ne da, sa plateasca nepotii, da…

  20. Paul Craig Roberts (fost „assistant secretary“ al Trezoreriei Statelor Unite în administraţia Reagan): “Băncile de investiţii de pe Wall Street au un singur Dumnezeu: lăcomia. Şi ele controlează guvernul SUA întrucât Wall Street-ul finanţează campaniile electorale ale politicienilor.„Lobby-urile lăcomiei conduc America. Casa Albă, Congresul, chiar sistemul judiciar federal sunt neputincioase în faţa lăcomiei capitaliste. Nu exista un guvern al poporului, pentru popor, care să reprezinte poporul“. Marile banci si marile corporatii controleaza cam toata economia mondiala,guvernele si parlamentele, massmedia tarilor unde exista ” democratie si alegeri libere “; armatele lumii sint controlate de aceiasi bancheri, serviciile secrete de informatii lucreaza pentru ei, mii de ONG-uri… Cum se poate lupta impotriva armatelor, impotriva serviciilor secrete,impotriva guvernelor si parlamentelor corupte?!Intrebarea secoluluiXXI..
    Daca Romania ramane in Nato & UE fara libertate de decizie politica nationala si o minima putere economica, nu se mai poate spera ceva bun. Platim cu dolari/euro mancare importata, haine, alte bunuri care si in tara pot fi produse ! Resursele nationale: inteligenta,turism,agricultura, resursele minerale …trebuie valorificate in folosul tarii si nu al strainilor. Dezvoltate firme romanesti capabile sa exporte si sa aduca valuta in tara…in nici un caz credite de la FMI si BM = sclavie financiara, distrugerea tarii pe termen lung…

  22. As avea o intrebare referitoare la datoria externa.
    Dupa izbucnirea crizei din 2008, statul roman a imprumutat suma de 20 de miliarde de dolari de pe pietele externe.
    S-a spus atunci ca e o suma prea mare, nejustificata nici de criza. Dar explicatia a fost: ‘sa avem o centura de siguranta ca sa trecem cu bine peste criza’.
    Boooon.
    Criza aceea a trecut.
    Am o intrebare, sigur-stupida, dar ca oamenii de la tara, nu ma pricep la treburile din oras:
    UNDE SUNT BANII?

  24. Ca toți banii, sunt: pe strazi(4×4),amante fără număr, secretare+bunicii lor, + rudele toate de la cimpanzei și până acum! Toți trebuie sa trăiască, nu?!?!?

  26. „Datoria a sarit în aer”. Daca a sarit in aer, duca-se; nu vrem datorii !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.