BNR nu a sancționat îndeajuns politicile PSD

Rata inflației și indicele ROBOR la 3 luni, indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, erau sub 1% la jumătatea anului trecut. Vineri, inflația a atins nivelul de 5%, iar ROBOR – 2,45%, ceea ce înseamnă că saltul prețurilor a fost mai accentuat decât cel al indicelui de care depind dobânzile variabile.

Toate aceste evoluții se explică prin faptul că măsurile fiscale și economice luate de guvernarea PSD – ALDE nu au fost îndeajuns sancționate de Banca Națională a României. Principalele cauze care au dus la creșterea inflației în ultimul an și câteva luni au fost majorarea salariilor și pensiilor, creșterea accizelor la carburanți, majorarea tarifelor la energie electrică, gaze naturale și energie termică, reducerea unor taxe, prețul internațional al barilului de petrol, politica monetară relaxată a Băncii Naționale a României, îndatorarea tot mai mare a statului român, ­dezechilibrarea balanței comerciale.

Efectele majorării dobânzii-cheie

Ca să stăvilească acest tăvălug, BNR a luat la începutul anului două decizii foarte importante, și anume a majorat dobânda de politică monetară la 2,25% pe an, de la 1,75%. Cele două mișcări ale băncii centrale au venit după ce timp de zece ani a menținut dobânda de politică monetară la 1,75%. Rata dobânzii de referință este rata medie a dobânzii la care banca centrală atrage depozite de pe piața interbancară în cursul unei luni. Aceasta se folosește ca reper în cazul contractelor care prevăd ajustarea dobânzii. Măsura luată de BNR duce, teoretic, la creșterea dobânzilor plătite de bănci la depozitele populației, dar și la cea a dobânzilor la creditele acordate de bănci. Astfel, cererea de credite din partea populației ar putea să se tempereze și, în felul acesta, consumul, principalul motor de creștere economică din ultimii ani, să urce într-un ritm mai scăzut. De altfel, consumul alimentat de diversele politici fiscale ale ultimelor guverne (tehnocrat și PSD) a supraîncălzit economia, în condițiile unor investiții aflate la niveluri infime, iar creșterea aceasta este nesustenabilă pe termen lung. Majorarea dobânzii-cheie are ca efecte creşterea dobânzilor la credite, apoi – după o lună – creşterea dobânzilor şi la depozite. ROBOR este media dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. De ce se împrumută? În sistemul bancar, doar o mică parte din bani sunt ai acționarilor. Restul vin din surse atrase: depozite de la populație și firme, credite de la alte bănci. Instituțiile de credit au nevoie de lichidități pentru a da împrumuturi pe 5, 10 sau 30 de ani. Când nu au acești bani, iau de la alte bănci, inclusiv de la BNR, și apoi plătesc dobânzi și, în felul, acesta costurile sunt transferate în creditele acordate. Practic, inflația arată cât de bolnavă este economia țării, iar rata dobânzii de referință și ROBOR reprezintă medicamentele care se administrează corpului virusat. În cazul acesta, vedem că respectivele medicamente nu-şi fac efectul decât parțial, pentru că ecartul dintre creșterea ratei inflației și indicele ROBOR se mărește.

Conflict PSD – BNR

La ultima ședință a Consiliului de Administrație al BNR, s-a decis menținerea ratei de dobândă de referință la 2,25%, deși multe voci au spus că banca centrală va interveni din nou, în condițiile în care inflația a ajuns la 5%, nivel atins în urmă cu cinci ani. S-a spus că BNR nu și-a asumat un risc și mai mare tocmai pentru a nu-și atrage antipatia lui Liviu Dragnea & co. și pentru a nu arunca economia în criză (o rată mai mare duce la creșterea dobânzilor în lei, ceea ce înseamnă că statul va plăti mai mult când va vinde către investitori titluri de stat pentru finanţarea bugetului, implicit pentru plata pensiilor și salariilor). Cu toate astea, nu a scăpat de săgețile trimise de PSD. „Şi eu încerc să înţeleg… Prea seamănă, prea sunt coordonate unele acţiuni de la BNR, unele declaraţii ale preşedintelui, ale liderilor din opoziţie, ştiri false. Poate cineva e nervos că România chiar începe să-şi folosească potenţialul propriu în propriul interes. Simţiţi că în momentul în care România încearcă să se ridice, e cineva care îi dă la picioare? Bineînţeles, îi dă la picioare şi României, şi nouă, şi mie în primul rând, normal, preşedintele partidului“, a declarat Liviu Dragnea la Antena 3. Preşedintele PSD a încercat astfel să spună că inflaţia nu este cauzată de acţiunile Guvernului, ci de creşterea preţului petrolului şi de liberalizarea preţurilor la energie, şi a sugerat că acţiunile BNR şi declaraţiile politicienilor din opoziţie sunt coordonate. „Cauzele care au dus la creşterile de preţuri şi cauzele care au dus la creşterea inflaţiei – că s-a spus din cauza PSD. Şi vorbim de cauze spuse şi de BNR şi de alţi analişti. Creşterea preţurilor la energie. În primul rând, este vorba de liberalizarea cerută de FMI şi UE, deci nu e o decizie a Guvernului, şi de asemenea şi de unele politici de cartel făcute de unii operatori economici cu capital străin în România. Deci nu e din cauza Guvernului. Creşterea preţului barilului de petrol pe pieţele internaţionale – martie 2018 faţă de martie 2017, o creştere de 33%. Nu noi am decis. Creșterea preţurilor la produsele agricole importate şi alimentare importate. Noi importăm 70% din UE şi constatăm că aici au crescut preţurile la bunurile pe care le importăm. Sigur că am constatat că aceste companii cu capital străin, când au văzut că veniturile românilor cresc, şi salarii şi pensii, şi-au zis: hai să mărim şi noi preţurile. Noi o să cerem ANRE şi altor instituţii să verifice cât de fundamentată a fost această creştere de preţuri şi solicit Guvernului foarte clar ca în cazul relatat de Consiliul Concurenţei să dispună un control efectuat de Corpul de Control al premierului şi nu numai“, a mai spus Dragnea.

În luna martie, Dragnea i-a transmis o scrisoare guvernatorului, în care i-a cerut explicaţii privind creşterea inflaţiei şi creşterea dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 2,25% în numai două şedinţe. Conform scrisorii şi corelaţiilor analiştilor PSD, BNR nu ar fi trebuit să majoreze dobânda de politică monetară atât de rapid, având în vedere că Banca Centrală Europeană nu a operat nicio creştere până în prezent (inflaţia din Europa nu a crescut peste aşteptări, ci dimpotrivă), la fel ca aproape nicio altă bancă centrală din regiune. La începutul acestei luni, Isărescu a spus că nu toate majorările anterioare de dobândă și-au făcut efectul, adică ratele interbancare și la depozite nu au crescut suficient, în timp ce prin Europa băncile centrale își continuă politicile stimulative, și că dobânzile mai mari ar putea duce la aprecierea leului și la creșterea importurilor.