La Milano, la „Palazzo Reale”, va fi deschisă pentru public, în 5 februarie, prima expoziţie italiană a marelui „menestrel” al rockului, intitulată „The New Orleans Series”. Este oraşul lui cel mai iubit, după propria mărturisire. La vernisajul din 4 februarie au vorbit despre opera lui Dylan criticul Francesco Bonami şi asesorul pentru cultură Stefano Boeri.
Bob Dylan, figura-simbol a anilor ’60, cunoscut pentru tonul său protestatar, mai ales în piesele cântate împreună cu Joan Baez, personaj eclectic şi neliniştit, în artă ca şi în viaţă, în afara faptului că a experimentat de-a lungul carierei genuri diferite de muzică, îşi încearcă acum creativitatea în domeniul expresiei plastice. L-am cunoscut pe Dylan poetul, romancierul, intelectualul, actorul şi acum avem ocazia de a-l cunoaşte şi ca pictor. A desena şi a picta sunt limbajele sale artistice preferate acum şi adesea declara că se simte mai mult în mediul său în faţa şevaletului decât în faţa unei foi albe pe care trebuie s-o umple cu rândurile sale.
Funia lui Bob Dylan
Totul a început în 1966, când, fiind victima unui accident de motocicletă, a fost constrâns să stea în pat câteva luni. Atunci a început să mânuiască penelul şi culorile, pe care nu le-a mai abandonat.
Desenează când este în turneu, găseşte timp pentru a se dedica picturii când compune muzică. În Statele Unite a cucerit deja mulţi iubitori de artă, expunându-şi operele în galerii newyorkeze, precum „Gagosian Gallery”, iar în Europa a deschis pentru prima dată, în 2007, o expoziţie personală la „Kunstmuseum” din Chemnitz, în Germania, urmată de una în Norvegia.
Expoziţia de la “Palazzo Reale” prezintă 22 de picturi recente, dar şi imagini fotografice care ilustrează un New Orleans, din decadenţii ani ’50, uneori în culori pământii, format din unghiuri ascuţite şi figuri enigmatice, ca şi când ar fi picturi ieşite dintr-un roman poliţist al lui James Ellroy. Uneori, pastelurile lui aduc cu stilul lui Gauguin, alteori ele rămân în cadrul picturii americane figurative de la începutul secolului al XX-lea, amintind că a frecventat lecţiile lui Robert Henry, dar şi ale maeştrilor Edward Hopper, Rockwell Kent, George Bellows şi Man Ray.
Peisaj oriental
Bob Dylan, solist vocal, instrumentist, compozitor, pe numele real Robert Allen Zimmerman, autorul piesei “Blowin’ in the Wind”, urmăreşte liniile expresioniste şi metafizice ale picturii secolului al XX-lea.
O curiozitate. Bob Dylan nu a fost prezent la inaugurarea expoziţiei, deşi curatorul a povestit că acesta a trecut prin sălile Palatului Regal pentru a-şi vedea expoziţia şi apoi, în stilul său, a părăsit-o pentru a aştepta verdictul publicului.
De la Bowie la Marilyn Manson, rockerii au pictat
Salvarea
Bob Dylan nu este un caz izolat. David Bowie era şi el preocupat în anii ‘90 de pictură, iar tablourile sale au fost expuse în numeroase muzee, mai ales britanice şi americane. El este totodată şi fondatorul unei asociaţii care favorizează vizibilitatea operei tinerilor artişti.
Marilyn Manson declara în 2004, într-un interviu, că a început să picteze în 1999 şi a avut prima expoziţie în 2002, intitulată “Epoca de Aur a grotescului”. Împreună cu David Lynch a deschis o mare expoziţie la “Kunsthalle Gallery” din Viena, intitulată “Genealogia pâinii”.
Paul McCartney a început să picteze de la jumătatea anilor ‘80, iar în 1999 s-a hotărât să arate lumii faţa sa ascunsă, cea de artist vizual. Dar debutul său artistic nu a avut loc în Anglia, ci în Germania, la Siegen, lângă Köln, pentru că, după spusele sale, impresarii erau mai interesaţi de el ca personaj decât de tablourile sale.
Bob Dylan, Nuduri
După muzică, marea pasiune a lui Ronnie Wood este pictura, înfăţişând mai ales portrete ale prietenilor săi, membri ai formaţiei “The Rolling Stones”. Multe dintre pânzele sale sunt expuse la “Royal Academy” din Londra.
În 2005, co-liderul de la “Kiss”, Paul Stanley, debuta ca pictor, în aceeaşi perioadă în care a început realizarea unui nou album solistic, realizat concomitent cu un turneu de pictor. Timp de peste un deceniu, niciunul dintre componenţii trupei heavy-metal “Kiss” nu şi-a arătat chipul real în faţa unei camere TV, preferând apariţia cu măşti sau machiaje şocante.
După ce s-a despărţit de grupul punk-rock din Marea Britanie, “Clash”, Paul Simonon s-a întors la vechea sa dragoste, pictura, declarând acum că viaţa lui se desfăşoară între un tablou şi altul. Pictează în ulei peisaje din Londra. Recent a fost selecţionat pentru o expoziţie intitulată “Cei mai buni 20 de pictori contemporani englezi”.
Peisaj interior
După ce a spus adio formaţiei “Pink Floyd”, genialul fondator al grupului, Roger Syd Barrett, a plecat să trăiască izolat la Cambridge, unde îşi cultivă pasiunea pentru pictură, într-un stil abstract.
Lui John Lennon îi plăcea să facă schiţe şi să deseneze, cu o preferinţă marcată spre porno. La Oak Brook, în 1970, expoziţia lui nu a fost prea apreciată. Judecătorul Bert J. Rathje a definit-o pornografie şi, ca într-un film medieval, a decis să i se dea foc. Au fost salvate numai o sută de piese.
