„Pentru că vin de la o întâlnire cu guvernatorul şi alţi membri ai comitetului pentru zona euro, pot spune că România menţine anul 2015 drept ţintă pentru aderarea la zona euro. În această privinţă, România se mişcă în direcţia corectă privind deficitul, nivelul datoriei publice şi, de asemenea, nivelul inflaţiei respectă criteriile de aderare în 2015 la zona euro. Pentru a atinge ţinta aderării la euro în 2015, trebuie să muncim şi să menţinem în fiecare an deficitul, nivelul datoriei publice şi inflaţia conform prevederilor europene. Inflaţia coboară, în prezent, lună după lună şi ajungem la nivelul nordului Uniunii Europene”, a spus Boc.
Guvernatorul BNR propunea în luna mai ca ţinta 2015 să nu înseamne 1 ianuarie, apreciind că cele două monede ar trebui să circule în paralel până la sfârşitul anului 2015.
Comitetul de monitorizarea a îndeplinirii obligaţiilor pentru atingerea acestui obiectiv este condus de primul-ministru şi îi are ca membri pe guvernatorul Băncii Naţionale (ca vicepreşedinte), pe vicepremierul Guvernului, pe miniştrii Finanţelor, Economiei, Muncii, Educaţiei, Justiţiei şi Administraţiei, precum şi pe reprezentanţi ai Departamentului Afacerilor Europene, Institutului Naţional de Statistică şi cabinetul premierului.
Condiţiile de aderare la moneda euro, conform Tratatului de la Maastricht, prevăd un deficit bugetar de 3%, o datorie publică sub 60% din PIB, o inflaţie să nu depăşeascăn cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro. De asemenea, timp de doi ani moneda naţională poate fluctua în intervalul de plus-minus 15% faţă de euro.
Dar care este situaţia actuală din Uniunea Europeană? Preşedintele grupului socialist din Parlamentul European, Martin Schulz, avertizează faţă de împărţirea UE în trei zone. El cere guvernelor să prezinte cetăţenilor realitatea şi să nu-i amăgească prezentându-le iluzii legate de viitorul statului naţional, consemnează Evenimentul Zilei, preluînd RFI.
Într-un amplu interviu acordat postului naţional de radio Deutschlandfunk, Schulz împarte UE în trei zone: zona 1 formată din Franţa şi Germania care se consideră ţările directoare ale nucleului monetar european, zona a doua formată din cele 17 ţări ale zonei euro şi zona a treia formată din ţările care au moneda naţională.
În acelaşi timp Schulz i-a criticat pe politicieni că au un limbaj diferit în summit-urile UE faţă de cel folosit în declaraţiile adresate electoratelor naţionale. „Aceleaşi guverne care povestesc oamenilor că statul naţional poate rezolva toate problemele afirmă la Bruxelles că statul naţional şi-a trăit traiul”, a spus textual Schulz, calificând această atitudine duplicitară drept una dintre problemele cele mai grave ale Uniunii Europene.
România se pregăteşte să naţionalizeze bănci
FMI a recomandat României să înfiinţeze o bancă-punte pentru a evita falimente în sistemul bancar, în situaţia în care băncile mamă ar putea avea probleme, notează Jurnalul Naţional.
„Adiţional, ca parte a planului de limitare a crizei, autorităţile sunt determinate să voteze o legislaţie care ar furniza unei bănci-punte puterea de a întări instrumentele bancare disponibile”, se arată în articolul 29 din Scrisoarea de Intenţie cu FMI.
Banca-punte, care va fi constituită din Fondul de Garantare a Depozitelor, ar urma să preia băncile cu probleme de solvabilitate şi lichiditate, putând fi naţionalizate în caz de faliment.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.