Brâncuși, în fața culturii de partid și de stat

Omagierea lui Brâncuși trebuie să se regăsească în mecanismul cultural și moral, ca fapt al libertății de neatins a spiritului.

Brâncuși, în fața culturii de partid și de stat

Omagierea lui Brâncuși trebuie să se regăsească în mecanismul cultural și moral, ca fapt al libertății de neatins a spiritului.

Gestul mai mult decât generos al lui Constantin Brâncuși, de a-și dona operele statului român, s-a lăsat cu umilirea marelui artist, refuzul conținând o apreciere critică în sensul că acestea sunt lipsite de orice valoare artistică.

Scrisoare deschisă către Brâncuşi şi Cioran

Numele implicate în această barbarie instituțională, implicând statul român, rămân altceva decât o pată definitivă pe istoria României, o crimă. Așa cum a rămas în angrenajul unor disfuncționalități constitutitive, acțiunea de demolare a „Coloanei Infitinitului” cu forța tractoarelor.

Victima Brâncuși rămâne dovada vie a refuzului modernității, cât și a modului în care istoria României nu este și nici nu poate fi rezultanta absolută a unor forțe externe.

Constantin Brâncuşi – 145 de ani de la naşterea unui geniu

Artistul de geniu, al cărui atelier a devenit un leagăn planetar în mijlocul Parisului, aduce lumină pentru întreaga umanitate, cât un cult religios major, o revoluție mondială sau inovațiile care au schimbat lumea.

Pentru partidul și statul român, aflate încă în focalizarea unor extaze, Brâncuși nu este decât mimarea unor aprecieri unanime, pentru că recuperarea marelui artist nu s-a făcut la nivelul destructurării forțelor din anii 50. Cu alte cuvinte, situația petrecută prin refuzul operei marelui artist nu este folosită pentru a măsura falsul în care trăiește România.

Hai-da, hai-da, hai-da!

Cultura de partid și de stat din anii 50 a rămas etalonul de lucru metamorfozat al autorității române supusă unor proceduri în esența lor staliniste.

Faptul că pe teritoriul României au apărut case de licitație a operelor de artă nu reprezintă un etalon al schimbării.

Omagierea lui Brâncuși trebuie să se regăsească în mecanismul cultural și moral, ca fapt al libertății de neatins a spiritului.

Distribuie articolul pe:

4 comentarii

  1. Vorbind de Brincusi, el nu si-a renegat de loc originea, precum alogenii nostri, pentru ca nu a avut in gind sa schimbe numele lui si sa uite de tara lui. De fapt a fost unicul mohican al natiei Romane, precum la Indienii din America, pentru ca de atunci din 1938, totul a fost contra natiei Romane, pentru ca semintele bolshevice din 1921, de cind cu un PCR, chibutz adevarat, si mai ales prin pactul Hitler-Stalin al Marelui Macel Pobeda, au pus bazele distrugerii taranimii noastre Romane. Erau peren tarani cu simtul artei, care pe linga munca cimpului, si-au exerast din plin arta ex.pietrei sau lemnului iar cu dalta si tesla lor, daltui-au adevarate coloane ale infinitului in pridvorul casei lor. Ceaska, crezindu-se mesianic si veshnic, nu a putut decit sa distruga Talpa Tarii(=asta da genocid bolshevic), asa ca Regele atunci cind i s-a dat voie dupa fugarela tov.Ilici, nu si-a mai recunoscut supusii lui. Daca nu pot sa-l discredite-ze direct precum pe Eminescu declarat Legionar, se incearca sa fie si el minimalizat prin ex. surogate de coloane ale Infinitului implantate in diverse locuri ale lumii, precum ex.tara sfinta, mai raminind sa fie si el declarat de al locului. Mai mult decit atita, aducind aminte si de filmul „Furtul secolului” ce arata avintul revolutionar a miticilor nostri de devalizare a BNR, s-a comis si un film, nu stiu cit de adevarat este asta? precum Secu inventie alogena, s-a apucat sa faca bani din copiile lui Brincusi, facu-te de un fost artist puscarias, reabilitat si el dupa moartea lui tatucul Stalin.
    O zi buna.
    Con
    P.S. Spiritul romanesc se vrea sa fie distrus de tribul ales bules (vezi proletcultista Zoe Petre care a depasit pe academicienii PCR), care se scarpina la greu ca sa darime Adevarul, de care fug ca Dracul de Tamie. Crestineste, le urez peste 1 mil. de ori binele pe care ni-l doresc noua, si sa nu uite ca Romanul in veci nu piere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.