Bruxelles pune inteligența artificială să decidă cine este pregătit să intre în Uniunea Europeană

Potrivit a doi oficiali ai Comisiei Europene implicați direct în dosarele de extindere, departamentul responsabil utilizează un instrument bazat pe inteligență artificială care compară legislația națională a statelor candidate cu acquis-ul comunitar, identificând rapid diferențele și gradul de aliniere la normele europene.

Instrumentul folosit nu este unul comercial. Este vorba despre GPT@EC, platforma proprie de inteligență artificială generativă lansată de Comisia Europeană în 2024 și destinată exclusiv angajaților instituției. Sistemul a fost dezvoltat ca alternativă la platforme precum ChatGPT sau Claude, pe fondul preocupărilor privind securitatea datelor și confidențialitatea informațiilor sensibile.

Necesitatea utilizării inteligenței artificiale vine într-un moment în care procesul de extindere a Uniunii Europene traversează cea mai intensă perioadă din ultimele decenii.

Ucraina și Republica Moldova au intrat recent în prima etapă a negocierilor de aderare, în timp ce Muntenegru continuă să avanseze rapid, închizând deja 16 dintre cele 33 de capitole de negociere. Albania înregistrează, la rândul ei, progrese importante, în timp ce Serbia, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Georgia înaintează mult mai lent sau se confruntă cu blocaje politice.

Pe lista posibililor viitori membri ar putea reveni și Islanda, care va organiza în luna august un referendum privind relansarea candidaturii sale la Uniunea Europeană.

Contextul geopolitic a schimbat radical ritmul extinderii. Invazia Rusiei în Ucraina, tensiunile de securitate din estul Europei și declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda au determinat Bruxelles-ul să trateze extinderea ca pe o prioritate strategică.

„În ultimele 16-17 luni am realizat mai multe decât în cei 15 ani anteriori”, a declarat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cu toate acestea, utilizarea inteligenței artificiale nu îi convinge pe toți. Oficiali din două state candidate au declarat pentru POLITICO că AI poate fi un instrument util pentru traduceri, analiză de documente și sarcini repetitive, însă avertizează că nu ar trebui să înlocuiască expertiza umană în evaluarea unor dosare juridice și politice complexe.

Aceștia recunosc că presiunea asupra funcționarilor europeni a crescut considerabil în ultimii ani, dar avertizează că o dependență excesivă de algoritmi ar putea conduce la interpretări greșite și erori în procesul de aderare.

Inteligența artificială este deja folosită și de alte departamente ale Comisiei Europene, însă instituțiile europene păstrează limite clare privind utilizarea acestei tehnologii. Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul UE au interzis angajaților să folosească imagini sau videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale în comunicările oficiale, tocmai pentru a evita riscurile legate de dezinformare și autenticitatea informațiilor.