Ceea ce a fost stabilit în doi de cancelarul Angela Merkel şi premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, şi a stârnit mari nemulţumiri şi critici europene a fost aprobat de liderii celorlalte 27 de state membre UE, la nici două săptămâni distanţă.
Acordul UE-Turcia privind imigranţii a fost aprobat la Consiliul European de la Bruxelles, au anunţat pe Twitter premierii Finlandei şi Slovaciei. Oficialii turci au confirmat doar că s-a ajuns la o versiune finală însă nu au vorbit despre aprobare, pentru că “vor să fie siguri că nu sunt surprize”.
Politico.eu scrie că acordul va intra în vigoare duminică, foarte repede, pentru a preveni o goană disperată a refugiaţilor ce vor să intre în UE înainte de intrarea in vigoare.
Termenii acordului prevăd ca Turcia să preia imigranţii care ajung in Grecia în mod ilegal, în schimbul primirii în statele europene a imigranţilor sirieni din Turcia, veniţi de această dată “legal”, pe principiul “unu la unu”. În schimb, UE se angajează să liberalizeze regimul de vize pentru turci până în iunie 2016 şi să ofere Ankarei încă 3 miliarde de dolari pentru gestionarea crizei imigranţilor. Sumele vor veni în principal de la bugetele statelor membre UE. Acordul abordeaza criza imigrantilor din zona Mării Egee; Marea Neagră nu este pomenită şi nici posibilitatea mutării fluxului către coastele Bulgariei sau ale României.
Pentru a obţine acordul Turciei, liderii UE au trebuit să se angajeze să deschidă încă un capitol din negocierile de aderare cu Turcia – cel referitor la chestiunile bugetare şi financiare. A fost semnul unui compromis, nefiind vorba de unul dintre capitolele blocate de Cipru. Însă capitolul acesta are de-a face cu exportul produselor agricole, iar unii oficiali au susţinut de-a lungul timpului că ar putea dăuna fermierilor europeni.
În ce priveşte imigranţii, acordul ridică o serie de probleme legale şi morale. Cum vor fi selecţionaţi refugiaţii ce vor fi trimisi înapoi in Turcia? Ce statut vor avea în Turcia acei refugiaţi expulzaţi din UE care nu vor primi drept de azil aici, dar nici nu vor putea fi expulzaţi în ţara de origine decât prin încălcarea Convenţiei de la Geneva, căci nu este vorba de ţări sigure? Apoi, ce se va întâmpla cu refugiaţii ce vor fi aduşi, legal de această dată, din Turcia? Statele UE nu au o politica comună a imigraţiei acum (Germania a reinstituit controlul la frontiere, la fel şi Suedia, Danemarca, Franţa şi Belgia, Slovenia şi-a inchis frontiera, Austria a stabilit doar o cotă de 80 de imigranţi primiti în fiecare zi, iar, în plus, există un sistem de cote pentru 160.000 dintre refugiaţii deja prezenţi în Grecia şi Italia care nu a dus la redistribuirea decat a catorva sute. În acest haos, acordul UE-Turcia pare să fie mai degraba o încercare de a arunca cartoful fierbinte Turciei.
Însă aceasta pasare a responsabilităţii costă scump – 6 miliarde de euro în două tranşe egale şi mai cu seamă liberalizarea vizelor pentru o tara cu 80 de milioane de locuitori ce are graniţe cu Siria, Irak sau Iran şi care nu îndeplineşte decât câteva dintre cele 72 de criterii pentru eliminarea vizelor.
Se adaugă apoi accelerarea negocierilor de adereare a Turciei la UE. Turcia a semnat acordul de Asociere la Comunităţile Europene încă din 1964, însă negocierile de aderare au început abia în 2005. Este putin probabil negocierile să avanseze rapid, chiar şi în contextul crizei migratiei. Deschiderea unor noi capitole pare mai mult o monedă de schimb a UE pentru a scăpa de mai multi imigranţi sirieni ilegali.
De partea cealaltă, puţine din politica actuala a guvernului şi a preşedintelui turc denotă o dorinţă reala de a adera la UE. Documentul de la Bruxelles este unul dictat de urgenţa politica, este numit de multe ori o “tocmeală” de “bazar”, prin care un preşedinte turc extrem de autoritar doreşte să arate că este acceptat şi chiar premiat de Occident cu milirde de dolari şi liberalizarea vizelor, prin care 28 de şefi de stat şi de guvern din UE care nu reuşesc să ajunga la o politica comună vor folosi un acord născut aproape mort pentru a-şi convinge electoratul că mai merita un vot şi pentru a preveni extiderea curentelor anti-sistem.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.