La București un catalizator al evoluțiilor politice sunt morțile nevinovate și ”Beciul Domnesc”. La Chișinau rolul acesta a fost jucat de moartea unui om de afaceri în Pădurea Domnească, iar apoi jaful unui miliard de euro din sistemul bancar.
Evoluțiile din ultimele săptămâni de la București și Chișinău par aproape trase la indigo. Desigur, nu se poate face o comparație in privința mizei acestor crize, câtă vreme România este membru UE și NATO, iar Republica Moldova se află în zona de disputare a sferelor de influență, câtă vreme instituțiile din România sunt mult mai puternice decât cele de la Chișinău. Însă factorii declanșatori, mobilizarea societății și utilizarea ei în scop politic, intrarea în colimatorul justitiei a anumitor lideri politici și în anumite momente îmbracă forme similare, dupa cum un etos comun reclamă eleborarea unor scenarii similare. Un șoc social scoate oamenii în stradă, apar personalități publice care îndeamnă la protest, sunt extrași lideri ai societății civile care să legitimeze decizia politică și, în cele din urmă se ajunge la varianta unei guvernări tehnocrate.
Se întâmpla în preajma Sărbătorilor, în decembrie 2012. Accidentul de vânătoare din Pădurea Domnească a dus la demiterea procurorului general, printr-o coalizare a partidului pe atunci premierului Vlad Filat cu comuniștii lui Vladimir Voronin. Pe fondul disputelor din Alianța pentru Integrare Europeană, guvernul Filat este demis, în martie 2013. Este debarcat și prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Cei doi ”Vlazi” erau, și sunt, printre cei mai bogați oameni din țară. Unul era acuzat că are la picioare justiția (Plahotniuc), celălalt Vama și Fiscul.
Se așterne apoi guvernarea lui Iurie Leancă (reprezentantul partidului lui Filat), susținut de aceeași Alianță nefuncțională. Realizarile sunt remarcabile, pentru că UE a dorit să mai salveze ceva din politica sa răsăriteană, având în vedere eșecul din Ucraina. În iunie 2014 a fost semnat Acordul de Asociere la UE și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (intrat parțial în vigoare chiar din 2014), iar în aprilie a intrat în vigoare liberalizarea vizelor Schengen (pentru o populație săracă poate cel mai tangibil aspect al apropierii de UE).
Totul este spulberat la începutul anului 2015, când iese la iveală jaful unui miliard de euro din sistemul bancar, petrecut chiar în campania electorală pentru alegerile din noiembrie 2014.
Societatea civilă din Republica Moldova se mobilizează și încep protestele. De la începutul lunii septembrie ele sunt neîntrerupte în Piața Marii Adunări Naționale. Ca și la București, se vorbea despre lipsa unor lideri ai protestelor. Apoi ei apar și sunt legitimați de o întâlnire cu președintele Nicolae Timofti și noul premier Valeriu Streleț. La început, liderii Platformei Dreptate și Adevăr, cea care a organizat protestele, spun că nu se vor transforma în partid politic. Apoi sugerează că aceasta poate fi următoarea mișcare.
Ca și la București, apar îndemnuri la protest din partea Monicai Macovei. „În primul rând, felicitări grupului DA, Demnitate şi Adevăr pentru acest protest. Îl consider firesc şi mă bucur că oamenii nu se lasă şi stau în stradă. Aşa trebuie făcut când se întâmplă, când guvernanţii fac porcării, când nu se întâmplă nimic, când Procuratura nu cercetează. Poporul e suveran şi atunci trebuie să arate inclusiv ieşitul în stradă, fără violenţe, evident, dar trebuie să-şi spună părerea şi nu se poate să nu asculte de ei”. Macovei declarase și anterior că oamenii trebuie să stea în stradă până când ”DNA trece Prutul”.
Pe fondul protestelor, al denunțurilor și al actiunilor Centrului Național Anticorupție urmează momentul ”Adrian Năstase” de peste Prut. Pe 15 octombrie fostul premier Vlad Filat este retinut.
Profitând de criză și de creșterea în sondaje, între două drumuri la Moscova liderii partidelor pro-ruse cer alegeri anticipate. Premierul Valeriu Streleț acuză că arestarea șefului său pe linie de partid reprezintă un act de justiție selectivă. De ce CNA nu se ocupă și de afacerile murdare ale lui Vlad Plahotniuc, ale familiei Voronin și nu numai? La două săptămâni după arestarea lui Filat, guvernul Streleț este trântit printr-o moțiune de cenzură inițiată de socialiștii pro-ruși și votată inclusiv de Partidul Democrat al lui Plahotniuc, parte a coaliției aflate la guvernare.
Acum, ca și la București, apar voci care susțin că soluția pentru Republica Moldova este un guvern de tehnocrați. Fostul ministru al Apărării Viorel Cibotar a explicat că ”nimeni nu va risca”, niciun partid nu va dori să-și asume responsabilitatea unor reforme adevărate, cerute de UE. Actualele negocieri pentru formarea unui guvern politic pro-occidental sunt mimate, susține el.
Analistul Ion Tăbârță spunea pentru Europa Liberă că solutia la care se va ajunge va fi un guvern al stângii pro-ruse îmbrăcat în haina tahnocrată. Partidul Democrat va ”trăda” și va alege o alianță cu socialiștii pro-ruși și comuniștii ”moldoveniști”care să susțină un guvern tehnic. Esența târgului – Voronin să fie reales în calitate de şef al statului, alte funcţii cum vor fi împărţite în acest guvern tehnocrat probabil se va mai discuta, iar socialiștii îşi îndeplinesc misiunea pentru care au fost creați şi anume de a stopa parcursul european al Republicii Moldova.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.