„Bugetul paralel”, un dezmăț al politicienilor

Fondul de rezervă al Guvernului a ajuns la zero iar Fondul de intervenție pentru situații de urgență mai are în jur de 900 milioane de lei. Lipsa banilor arată că situația finanțelor publice nu este tocmai roză pentru că, în ciuda rectificării bugetare propusă de guvern, ministerele și instituțiile nu au mai avut bani să verse la respectivele fonduri astfel încât Cabinetul să intervină pentru oprirea răspândirii pestei porcine, cea mai gravă situație cu care se confruntă azi România. De-a lungul timpului, guvernele s-au înfruptat din banii din fondul de rezervă și din cel de intervenție fără ca să existe o situație de urgență. S-au dat bani primăriilor, pentru diverse investiții, pentru biserici etc. pentru că legislația nu este foarte clară în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri. Aceste fonduri au fost însă dintotdeauna și de către toate guvernele utilizate ca buget paralel. Cu alte cuvinte, indiferent de ce se vota în Parlament prin legea bugetului, Ministerul Finanțelor și premierul aveau aceste pârghii da dea cui voiau și când voiau. Anual erau prevăzute prin lege câteva zeci, sute milioane de lei pentru aceste fonduri. La finalul anului, se ajungea ca prin ele ă  fie cheltuite miliarde așa cum dispuneau Finanțele și premierul. Evident că în majoritatea cazurilor nu erau nici urgențe, nici neprevăzute. Cum se ajungea la aceste sume deși erau prevăzute unele mult mult mai mici? Pentru că aceste fonduri sunt cele în care se vărsa alte fonduri necheltuite. Azi aflăm că e gol. Deci nu s-a mai adunat nimic, adică s-a tocat tot.. „Fondul de rezervă al Guvernului este, astăzi, zero pentru că am alimentat tot timpul situaţii care au apărut. Anul acesta am tot dat pe inundaţii, calamităţi naturale, pestă porcină, deci s-au alimentat nişte fonduri în astfel de situaţii. Sunt publicate în Monitorul Oficial Hotărârile de Guvern prin care au fost alocate sumele respective. Peste 600 de milioane de lei doar pe calamităţi naturale, evenimente care s-au anticipat de anul trecut când s-a făcut bugetul pe 2018”, a spus ministrul Eugen Teodorovici.

Deși sunt fonduri care se cheltuie în situații excepționale, între 2010 și 2018 regulile deja vagi privind finanțarea din cele două fonduri au suferit 37 de derogări, majoritatea prin ordonanțe de urgență. Spre exemplu, Legea 2/2018 a bugetului prevede că se pot aloca bani MDRAPFE fonduri prin HG pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare 2, creația lui Liviu Dragnea. Prevederi similare au fost introduse și în Legea bugetului din 2017, dar există derogări în vigoare și în alți ani. Cu alte cuvinte, susțin reprezentanții Expert Forum, Fondul de Rezervă poate fi majorat în perioade electorale, spre exemplu, pentru a se finanța investiții care nu reprezintă o urgență. Nu există un control foarte exact al cheltuielilor, dar mai ales al investițiilor realizate. Pe parcursul anului bugetar, adeseori fondurile sunt suplimentate din credite bugetare pe care unele autorități publice nu le folosesc. În anumiți ani suplimentările pot fi de ordinul miliardelor de lei, vârful alocărilor fiind perioada 2004- 2008. Pe de altă parte, Curtea de Conturi a criticat în rapoartele anuale faptul că aceste fonduri sunt preluate de la autorități care îi primesc înapoi

prin alocări din Fondul de Rezervă. De asemenea, de multe ori fondurile alocate nu sunt cheltuite, din diverse motive. Spre exemplu, CJ Alba a primit 467.000 lei din Fondul de Interventie pentru refacerea unor drumuri. Suma se află în excedentul bugetului întrucât achizițiile nu au fost realizate din acești bani. Exemple similare se regăsesc în Caraș Severin sau Buzău. La alte județe încă au loc achiziții din bani alocați în 2016, pentru urgențe.

Expert Forum a constatat că în anii electorali sumele dedicate partidelor politice aflate la putere cresc semnificativ, fapt care poate arată politizarea și imprevizibilitatea alocării acestor fonduri. Anul 2008 a fost cel mai

productiv pentru Fondul de Rezervă. Conform Curții de Conturi, Guvernul a mărit sumele destinate inițial urgențelor de la 6,2 milioane de lei până la 3,678 miliarde de lei.

Din totalul de alocări dintre 2008 și 2017, cele mai multe sume au ajuns la PSD, adică aproape 42%, în timp ce PNL și PDL au rămas cu aproape 20%. Comunele au beneficiat cel mai mult de pe urma fondurilor de

urgență, primind 45% din bani, urmate de consiliile județene, cu 28% (o parte dintre aceste fonduri au fost redistribuite mai departe). În perioada 2009-2012, cât PDL a fost la putere, Guvernul a tras mai multe fonduri pentru administrația de aceeași culoare, iar în 2012 când USL câștigă alegerile cei mai mulți bani merg către PSD și aliați. 2016 a fost an electoral și existat o creștere vizibilă față de 2015 în termeni de alocări, chiar dacă sumele nu au atins vârfurile din 2012 sau 2014 (630 de milioane de lei, comparativ cu 830 milioane de lei și, respectiv 730 milioane de lei). Cea mai mare parte (99.8%) a fost alocată după alegerile locale, iar HG 975/2016 reprezintă vârful de alocări, cu 40% din banii împărțiti către local. Alocarea fondurilor s-a făcut pe 23 decembrie pentru achitarea unor cheltuieli urgente în vederea înlăturării efectelor calamităților naturale produse de inundații. De altfel, în majoritatea anilor cele mai mari alocări s-au făcut în decembrie, existând hotărâri de guvern semnate pe 23 decembrie sau pe 30 decembrie. Pentru județul Vâlcea și București au fost alocate cele mai multe fonduri, conform Expert Forum. Pe

locurile următoare s-au clasat Suceava, Prahova și Hunedoara. La nivel de partid, primăriile și consiliile județene conduse de social democrați au primit cei mai mulți bani, aproape o treime, pe când democrații au primit un sfert, iar liberalii un pic sub un sfert.