Burduja: România a evitat pierderea a 300 milioane de euro din PNRR   

Ministerul Energiei a reacționat oficial la decizia Comisiei Europene de a suspenda parțial plățile aferente jalonului 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precizând că aspectele invocate vizează acțiuni anterioare lunii iunie 2023 și că, între timp, au fost adoptate măsuri semnificative de remediere.

Jalonul 121, parte a Componentei 6 – Energie din PNRR, urmărește îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile energetice de stat, prin introducerea unor proceduri transparente, bazate pe merit, pentru selecția și numirea membrilor în consiliile de administrație și conducerea executivă.

Neconformități semnalate de Comisia Europeană

Comisia Europeană a constatat că anumite numiri efectuate anterior lunii iunie 2023 în consiliile de administrație și în poziții executive nu au respectat în totalitate criteriile și procedurile asumate prin jalonul 121. România a susținut în fața Comisiei că a acționat în conformitate cu legislația națională, însă interpretarea Comisiei a fost că aceasta nu s-a aliniat pe deplin cerințelor PNRR.

Măsuri corective implementate de Ministerul Energiei

Începând cu preluarea mandatului de către ministrul Sebastian-Ioan Burduja, în iunie 2023, Ministerul Energiei a pus în aplicare o serie de măsuri corective majore, pe mai multe paliere:

• Dialog constant cu Comisia Europeană: Au fost organizate multiple întâlniri, schimburi de documente și clarificări tehnice, inclusiv vizite la Bruxelles, unde ministrul a prezentat progresele înregistrate.
• Modificări legislative: Guvernul a adoptat două ordonanțe de urgență (OUG nr. 22/2025 și OUG nr. 4/2025) care întăresc regulile de guvernanță corporativă. Printre altele, acestea permit revocarea membrilor consiliilor de administrație care nu respectă criteriile de selecție, cu respectarea drepturilor contractuale.
• Schimbări în conducerea companiilor: Au fost revocați toți administratorii și directorii identificați de Comisie ca fiind numiți neconform. Acțiunea a vizat circa 40 de persoane din 8 companii energetice majore, printre care Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și CE Oltenia.
• Reluarea procedurilor de selecție pe baze meritocratice: Ministerul a demarat noi procese de recrutare transparente și conforme cu legislația actualizată, implicând experți independenți și Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
• Adoptarea de noi acte normative: A fost publicată OUG nr. 22/2025 care clarifică posibile conflicte de interese și atribuțiile reprezentanților acționarilor minoritari.
• Calendar accelerat pentru încheierea mandatelor neconforme și lansarea noilor selecții: Între februarie și aprilie 2025 au fost convocate AGA pentru actualizarea contractelor de mandat și declanșarea noilor proceduri de selecție în toate companiile vizate.
• Reducerea impactului financiar: În urma acestor măsuri, gradul de implementare a reformei a fost recunoscut de Comisie la 65,5%, iar suma reținută temporar a fost redusă cu aproximativ 70 de milioane de euro.

Proceduri în derulare

În prezent, selecțiile pentru noii membri ai consiliilor de administrație se desfășoară în cadrul a 8 companii energetice cheie. De asemenea, sunt în curs acțiuni pentru fuziunea unor entități precum Institutul de Proiectare Mine pe Lignit cu CE Oltenia, în scopul eficientizării structurii de guvernanță și al reducerii vulnerabilităților financiare.

În cazul altor companii recent transferate în portofoliul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAS), cum sunt EUROTEST și RADIOACTIV MINERAL Măgurele SA, procedurile de selecție sunt în desfășurare și urmează să se finalizeze până în septembrie 2025.