Când va ieși Hidroelectrica din insolvență

Compania de stat Hidrolectrica, cel mai mare producător individual de energie electrică din România, cu o cotă de 30% din piață, va ieși din insolvență în data de 8 iunie, a declarat pentru Cotidianul.ro Remus Borza, șeful administratorului judiciar Euro Insol.

Atunci Tribunalul București se va pronunța în cazul unei contestații făcută de traderul de curent Energy Holding, fost “băiat deștept” din energie la decizia Hidroelectrica de a intra în insolvență în iunie 2012.

Conform celui mai recent raport al Euro Insol, producătorul de energie și-a achitat toate datoriile pe termen scurt, de 813 milioane de lei, și a început să facă profit din dobânzi. În plus, se estimează pentru acest an obținerea unui câștig net record de 1,3 miliarde de lei, la o cifraă de afaceri de 2,5 miliarde de lei. În 2015, Hidroelectrica a raportat un profit brut de 1,15 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei.

Hidroelectrica este din nou în insolvenţă din februarie 2014. Compania a mai fost în această situaţie în perioada iunie 2012 – iunie 2013. Compania a înregistrat în primele două luni ale anului o cifră de afaceri de 492 de milioane de lei, cu 21,2% mai mică faţă de perioada similară a anului trecut.

„Profitul brut la data de 29.02.2016 a fost de 191 de milioane de lei, cu 70 de milioane de lei mai mic decât profitul brut realizat în pri¬mele două luni ale anului 2015, ceea ce reprezintă o scădere de 26,8%“, se arată în ra¬portul administratorului judiciar al com¬paniei.

În pofida scăderii rezultatelor, marja de profit la care a lucrat compania în primele două luni ale anului, de aproape 40%, ar putea stârni invidii pentru orice sector. În anul ieșirii din insolvență, Hidreolectrica dă drumul la retehnologizarea unuia dintre cele mai mari amenajări hidrotehnice și anume Vidraru.

Va fi un contract de 82 milioane de euro iar interesul va fi unul maxim în randul companiiloe de echipamente și servicii pentru că în ultima perioadă aceste investiții de pe piața internă a lipsit. Tot în acesta an, Hidroelectrica se pregătește să meargă pe bursă. Mircea Ursache, vicepreşedintele responsabil de piaţa de capital din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a declarat recent pentru Economica.net că, după ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica va fi urmată de listarea acesteia pe bursă. „O parte din acţiuni, cele destinate investitorilor de retail, vor fi listate pe Bursa de Valori Bucureşti, restul vor fi listate pe bursa de la Londra”, a declarat Ursache.

Remus Borza a spus la rândul său că listarea va avea loc în luna noiembrie 2016. Există deja consultanţi, consorţiul format din banca americană Morgan Stanley şi Raieffeisen, de audit se ocupă Deloitte&Touche, casa de avocatură desemnată este Benton, iar până pe 15 aprilie va fi selectată şi o casă internaţională de avocatură. În 2014, Hidroelectrica s-a reîntors în insolvenţă, în urma admiterii, de către Curtea de Apel Bucureşti, a unor recursuri ale “băieţilor deştepţi”, care au contestat intrarea în insolvență a companiei în iunie 2012.

După aceea, Hidroelectrica a câștigat rând pe rând procesele cu aceștia. În luna aprilie, producătorul de electricitate a avut câştig de cauză în litigiul cu Alpiq Romindustries pentru denunţarea de către administratorul judiciar a contractului de vânzare a energiei electrice. Alpiq Romindustries este unul dintre traderii de energie ale căror contracte au fost denunţate de către Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, condus de Remus Borza, după deschiderea procedurii insolvenţei.

Prin sentinţa 2841 pronunţată miercuri 20 aprilie 2016 de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 22371/3/2013, a fost respinsă că neîntemeiată cererea Alpiq Romindustries de acordare a unor despăgubiri de 398 milioane lei pentru denunţarea de către administratorul judiciar Euro Insol a contractului nr. 39CE/29.11.2004. Traderul de energie a fost obligat şi la suportarea cheltuielilor de judecată în suma de 91.052 lei, reprezentând onorarii avocaţi şi experţi. Amintim că acest trader de energie a mai pierdut un proces cu Hidroelectrica în luna februarie, când, prin sentinţa 1040 din 12 februarie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul 36549/3/2012, i-au fost respinse despăgubiri de 527 milioane lei, solicitate pentru nelivrarea întregii cantităţi de energie în perioada de seceta hidrologică din 2011 – 2012.

Contractul cu Alpiq Romindustries a generat doar în perioada 2006 – 31 Mai 2012 o pierdere de 422 milioane lei, astfel cum a constatat administratorul judiciar Euro Insol în Raportul privind cauzele care au condus la starea de insolvenţă a societăţii. Din energia disponibilizată prin denunţarea acestui contract păgubos, Hidroelectrica a obţinut doar în perioada august 2012 – decembrie 2015 venituri suplimentare de peste 220 milioane lei. Că şi în cazul traderului Alpiq Romenergie, căruia Tribunalul Bucureşti, i-a respins, de asemenea, cererea de despăgubiri în suma de 215 milioane lei pentru denunţarea contractului, sentinţa de miercuri confirmă din nou că măsură denunţării contractelor bilaterale derulate între Hidroelectrica şi traderii de energie a fost una legală şi temeinică, fiind justificată de pierderile imense suferite de Hidroelectrica prin încheierea şi executarea acestor contracte.

Hidroelectrica a câştigat şi procesul cu producătorul de electrozi siderurgici Elsid S.A. Titu, care a solicitat la deschiderea procedurii, despăgubiri în cuantum de 13 milioane lei pentru diminuarea cantităţii de energie livrată de către Hidroelectrica în perioada septembrie 2011 – aprilie 2012 datorită aplicării clauzei de forţă majoră. Menţionăm că Elsid a avut cel mai avantajos contract de vânzare-cumpărare energie încheiat de băieţii deştepţi cu Hidroelectrica. Mai concret, preţul plătit de Elsid în 2012 pe 1 MWh era de 103 lei, în timp ce preţul de cost al Hidroelectrica pe 1 MWh era de 184 lei iar preţul de vânzare în piaţă era de peste 220 lei. Prin sentinţa civilă nr. 2842/20.04.2016 pronunţată în rejudecare de către Tribunalul Bucureşti în dosarul 36861/3/2012, contestaţia formulată de Elsid împotriva refuzului Euro Insol de a înscrie creanţă de 13 milioane lei în Tabelul preliminar de creanţe al Hidroelectrica, a fost respinsă că neîntemeiată, Elsid fiind obligată să plătească şi cheltuielile de judecată în suma de 61.535 lei, reprezentând onorarii avocaţi şi experţi. Alpiq Romenergie este o companie aparută în urma achiziției unei părți din Energy Hoding. Firma are acționariat elevețian.

La vremea când primea curent ieftin de la Hidroelectrica, Elsid Titu era o companie deţinută indirect de doi dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Câmpina, Mihai Tufan şi Stelian Anastaşescu. Obiectul de activitate al societăţii este fabricarea de electrozi însă firma este şi producător de electricitate prin cele câteva microhidrocentrale aflate în proprietate. Recent, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul companiei Alpiq Romindustries împotriva sentinţei prin care Tribunalul Bucureşti i-a respins traderului de energie electrică, încadrat până nu demult în categoria „băieților deștepți din energie”, contestaţia împotriva măsurii administratorului judiciar Euro Insol, condus de Remus Borza, de denunţare a unui contract de vânzare a energiei electrice din 2004.

Alpiq a mai pierdut un proces cu Hidroelectrica în luna februarie, când, prin sentinţa din 12 februarie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti i-au fost respinse despăgubiri de 527.790.918,03 lei. Administratorul judiciar Euro Insol a luat măsură denunţării contractului încheiat cu Alpiq Romindustries, constatând că acest contract generase doar în perioada 2006 – 31 Mai 2012 o pierdere de aproximativ 422.034.773 lei, astfel cum s-a evidenţiat în Raportul privind cauzele care au condus la starea de insolvenţă a companiei.

Din energia disponibilizată prin denunţarea acestui contract păgubos Hidroelectrica a obţinut doar în perioada august 2012 – decembrie 2015 venituri suplimentare de peste 220 milioane lei. Traderul de energie a fost obligat şi la suportarea cheltuielilor de judecată în suma de 58.762 lei, reprezentând onorarii avocaţi.

De asemenea, Hidroelectrica a obţinut câştig de cauza în litigiile companiile Energy Holding şi EFT AG, Tribunalul Bucureşti respingând miercuri, 16 martie 2016, două dintre contestaţiile celor două societăţi care solicitau daune în suma totală de 102.143.847,9 lei, se arată într-un comunicat de presă al societăţii controlată de Ministerul Energiei. Prin sentinţa civilă nr. 1893 pronunţată la dată de 16 martie 2016 de Tribunalul Bucureşti în dosarul 36545/3/2012*, aflat în rejudecare, instanţa a respins în fond cererea de daune formulată de Energy Holding împotriva Hidroelectrica.

Energy Holding, unul dintre traderii de energie ale căror contracte au fost denunţate de către Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, condus de Remus Borza, a solicitat la deschiderea procedurii insolvenţei despăgubiri în cuantum de 91.137.692,26 lei pentru diminuarea cantităţii de energie livrată de către Hidroelectrica în perioada septembrie 2011 – aprilie 2012 datorită aplicării clauzei de forţă majoră.

Prin sentinţa civilă nr. 3757/10.04.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în primul ciclu procesual, contestaţia Energy Holding a fost respinsă pe cale de excepţie că inadmisibilă. Recursul Energy Holding a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, care prin decizia nr. 643/12.03.2014 a anulat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare pe fond.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4576 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.