Cărțile care influențează deciziile de la Bruxelles. Lista de lecturi a Kajei Kallas – VIDEO

În timp ce coordonează politica externă a Uniunii Europene în fața celor mai complexe și solicitante provocări internaționale din ultimele decenii, Kaja Kallas își găsește timp, în afara orelor de program, pentru a citi… și mai multă politică externă. Șefa diplomației europene și fostul prim-ministru al Estoniei vorbește constant despre pasiunea ei pentru cărți, citează autorii favoriți în discursurile oficiale și organizează întâlniri private cu aceștia pentru a le dezbate ideile. De la preluarea mandatului de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate în decembrie 2024, oficialul eston a împărtășit public peste 52 de titluri pe contul său de Instagram, majoritatea dedicate afacerilor globale. Privită în ansamblu, lista sa publică reunește peste 200 de volume recomandate încă din anul 2017.

„Știți, lista mea de lectură este destul de lungă. La final, când îmi voi încheia mandatul, voi fi foarte deșteaptă”, glumea Kallas în fața jurnaliștilor la o conferință de presă susținută la începutul anului. Deși simpla parcurgere a unor volume nu dictează în totalitate orientarea strategică a blocului comunitar, rafturile bibliotecii sale oferă o fereastră transparentă către temele prioritare ale Europei și către sursele din care liderul de la Bruxelles își extrage răspunsurile.

Harta intereselor geopolitice: Rusia, China și Orientul Mijlociu

O analiză amănunțită efectuată de POLITICO pe baza celor 248 de volume din listele publice ale diplomatului arată că preferințele sale literare urmăresc cu fidelitate dosarele fierbinți ale mandatului său. Titlurile includ 24 de cărți despre Rusia și Ucraina, nouă despre ascensiunea Chinei și șapte dedicate conflictului israeliano-palestinian. În schimb, alte regiuni ale lumii apar doar sporadic: trei volume despre restul Asiei de Est și aproape nicio lucrare despre politica Americii de Sud, cu excepția situației din Venezuela.

„Să citești cărți reprezintă un avantaj valoros, mai ales că nu mai este un obicei atât de răspândit în ziua de azi. Războaiele din Orientul Mijlociu, agresiunea Rusiei și influența crescândă a Chinei sunt dosare geopolitice majore, așa că apar în mod firesc pe lista de lectură a Înaltului Reprezentant”, a declarat un oficial din echipa Kajei Kallas. Acesta a adăugat că, dincolo de sutele de note informative, sinteze și briefinguri primite zilnic de la consilieri și experți, „cărțile sunt o completare binevenită în timpul zborurilor pe distanțe lungi”.

Pasiunea nu este o simplă apariție de imagine pe rețelele sociale. Politologul Ivan Krastev, coautor al volumului „The Light That Failed: A Reckoning”, a dezvăluit că oficialul european l-a căutat personal după ce i-a citit lucrarea pentru a sprijini găsirea unei edituri care să o traducă în limba estonă. „Este interesant, în special atunci când un politician de rang înalt citește o carte. Aceștia încearcă să dea un sens propriei lor experiențe și încearcă să răspundă la unele dintre întrebările cu care se confruntă”, a explicat Krastev.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Kaja Kallas (@kajakallas)

Cărțile ca ghid pentru misiunile diplomatice

Alegerile literare ale șefei diplomației europene sunt sincronizate cu deplasările sale oficiale. Înainte de a participa la Summitul UE – Balcanii de Vest din Muntenegru, Kallas a studiat memoriile lui Richard Holbrooke, arhitectul Acordurilor de la Dayton din 1995, și pe cele ale fostului președinte finlandez Martti Ahtisaari, mediatorul acordului de retragere a forțelor sârbe din Kosovo. „Sunt multe de învățat și pentru ziua de azi, existând de fapt o mulțime de paralele”, menționa Kallas despre volumul lui Holbrooke.

Înaintea unei vizite la Sarajevo, ea l-a contactat prin mesaj pe fostul premier suedez Carl Bildt în legătură cu lucrarea sa din 1998 despre eforturile de pace din Bosnia. „Mi-a trimis un mesaj și mi-a spus: «Îți citesc cartea și îmi place foarte mult». Iar eu am întrebat-o: «Cum pe pământ ai reușit să faci rost de ea?», având în vedere că fusese publicată acum aproape trei decenii. A vrut să pătrundă adânc în dedesubturile istoriei, iar acest lucru poate fi util”, a relatat Carl Bildt pentru POLITICO.

Marietje Schaake, fostă europarlamentară și apropiată a oficialului de la Bruxelles, subliniază rigoarea acestei abordări: „Este una dintre cele mai citite persoane pe care le cunosc. Această profunzime i-a modelat gândirea și cariera”.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Kaja Kallas (@kajakallas)

Fermitatea față de Moscova și poziția critică privind Orientul Mijlociu

Mulți dintre autorii consultați au confirmat că poziția intransigentă a lui Kallas față de Kremlin reflectă tezele volumelor parcurse. Autoarea franceză Sylvie Kauffmann a precizat că lucrarea sa „Les aveuglés”, care descrie orbirea Franței și Germaniei în fața amenințării ruse, „confirmă tot ceea ce gândește Kallas”. La rândul său, reputatul filosof politic Francis Fukuyama a lăudat sprijinul neclintit acordat Ucrainei de diplomatul european, amintind că volumul său „Identity” a fost scris tocmai pentru a oferi repere ideologice clare în apărarea libertății.

Totodată, lecturile despre Orientul Mijlociu au generat reacții puternice. După ce a asimilat perspective critice despre statutul teritoriilor palestiniene — inclusiv lucrările autorilor Nathan Thrall și Michael Scott-Baumann —, Kallas ar fi comparat situația din teren cu regimul de apartheid din Africa de Sud, declanșând o criză diplomatică cu guvernul de la Tel Aviv. Nathan Thrall a salutat faptul că volumul său a influențat lideri de la Bruxelles, în vreme ce alți analiști, precum jurnalista Kim Ghattas sau fostul consilier american pentru securitate națională John Bolton, i-au reproșat o reacție prea pasivă în dosarul iranian și un ton nuanțat ce riscă să tensioneze relațiile transatlantice.

CITEȘTE ȘI:

Kaja Kallas cere noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul masiv asupra Kievului

Luptele de putere de la Bruxelles și refugiul în studiu

Dincolo de marile crize internaționale, Kaja Kallas se confruntă cu dispute instituționale pe plan intern, pierzând recent teren în fața președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ceea ce privește monopolul asupra politicii externe a UE. În paralel, Serviciul European de Acțiune Externă întâmpină dificultăți în construirea unui consens între statele membre pe teme de securitate.

Conștientă de limitele inițiale pe care le resimțea în domeniu, Kallas a povestit într-un podcast că la începutul carierei considera politica externă drept cel mai vulnerabil punct al său: „Nu mai este slăbiciunea mea acum, pentru că am citit atât de mult despre acest subiect”. Pe măsură ce noul an politic începe la Bruxelles, cărțile rămân principalul său instrument de navigare prin labirintul geopolitic modern.