Majorarea salariilor bugetarilor va avea un impact estimat de 15,5 miliarde de lei în 2016, conform Consiliului Fiscal. Presiunea pe buget va fi însă de 10 miliarde de euro (adică 1,3% din PIB) pentru că 5,5 miliarde se vor întoarce la stat sub formă de impozite şi contribuţii. Consiliul Fiscal ţine să atragă atenţia că acest impact este calculat în cazul în care din 2016 se aplică doar 60% din creşterile salariale prevăzute în actuala lege. Legea salarizării bugetarilor creşte consistent veniturile bugetarilor. Preşedeintele şi premierul vor avea indemnizaţia de 21.500 de lei brut pe lună. Un ministru va încasa 19.000 de lei brut iar un parlamentar va primi 14.680 de lei brut. Primarul Bucureştiului are cel mai mare venit dintre toţi aleşii locali, cu 16.000 de lei brut pe lună, în timp ce viceprimarul Capitalei va avea 11.400 lei brut pe lună. Preşedintele Consiliului Judeţean va fi plătit ca şi un parlamentar, cu 14.680 de lei, iar vicepreşedintele CJ va încasa lunar 10.777 lei, la fel ca şi un primar de municipiu reşedinţă de judeţ cu până la 150.000 de locuitori. Primarul unui municipiu reşedinţă de judeţ cu peste 150.000 de locuitori, inclusiv cei şase primari de sector din Bucureşti, va primi 12.059 lei brut pe lună. Cel mai mic venit îl are primarul unei comune de sub 3.000 de locuitori, 6.900 de lei brut.
În justiţie, un judecător sau procuror stagiar va primi la începutul carierei 7.272 lei, urmând să încaseze, după definitivat, 9631 de lei. După 20 de ani vechime la grad de judecătorie sau parchet, va câştigat 14.301 de lei lunar, conform datelor prezentate de Profit.ro. Judecătorii şi procurorii care avansează de la judecătorii la instanţele superioare vor primi indemnizaţii cu 5% mai mari pentru tribunale sau parchete de pe lângă tribunale, cu 10% pentru curţile de apel şi cu 12,5% pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau pentru procurorii din cadrul DNA sau DIICOT, potrivit aceleiaşi surse. Pentru judecătorii dela ICCJ şi procurorii de la DNA şi DIICOT se va aplica un sport pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25% dar şi un sport pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%. Aceste
sporuri se aplică la salariul de bază, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare, mai scrie
Profit.ro.
Indemnizaţiile preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ vor creşte cu 2%. Un spor asemănător vor primi şi preşedinţii din instanţele inferioare sau parchetelor de pe lângă acestea.
În sistemul medical, cele mai mari salarii le vor avea medicii primari specializaţi în anatomie patologică şi medicină legală. Ei vor încasa între 11.400 lei şi 14.195 lei, în funcţie de gradaţie, conform datelor prezentate de Profit.ro. Un manager de spital primeşte mai puţin ca aceştia, 9.905 lei pentru şefii de la spitalele cu peste 400 de paturi sau la serviciile de ambulanţă, şi 9364 lei pentru cei de la spitalele mai mici. Un medic specialist va câştiga între 7.272 lei şi 9.054 lei, un medic rezident va primi între 5.636 lei şi 8.092 de lei, iar unul stagiar va câştiga între 3.217 lei şi 4.005 lei. Asistenul medical cu studii superioare poate câştiga până la 7.018 lei. Cea mai mică leafă o au asistenţii medicali debutanţi, 1.785 lei. Legea salarizării bugetarilor va fi finalizată până la 1 octombrie, urmând ca apoi să fie aprobată de Guvern şi trimisă Parlamentului până pe 15 octombrie, au precizat luni surse din PSD.
„Propunerile din noua lege a salarizării presupun creşteri de cheltuieli care mi se par mai periculoase decât impactul adus de Codul fiscal la deficitul bugetar. De ce era nevoie de o nouă lege a salarizării, dacă există una care nu se aplică şi de unde se vor găsi resursele financiare pentru a susţine cheltuielile suplimentare aduse? În 2009, anvelopa salarială în sectorul bugetar reprezenta 10,7% din PIB, iar nivelul a scăzut până în prezent la 7,4% din PIB, influenţat de scăderea salariilor bugetare de 25%, de înghe¬ţa¬rea salariilor şi de scăderea numărului de bugetari.
Pare că noua lege a salarizării este o reversare a acestei tendinţe de reducere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor“, a comentat noua lege a salarizării Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Conform analistului independent Florin Cîţu, un efect al noii legi a salarizarii în sectorul public o sa fie „competiţia” mai mare pentru locurile de muncă la stat.
“Salariile sunt mai mari sau la fel ca cele din sectorul privat fără riscul de a-ţi pierde locul de muncă atunci când greşeşti, deşi greşelile funcţionarilor ne costă sute de milioane de euro câteodată. Şi pentru că numarul de locuri de muncă la stat este totuşi limitat o să crească şi şpaga (această şpagă există şi acum) pentru a putea prinde un astfel de loc de muncă”, susţine Cîţu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.