Cât au cheltuit aiurea guvernele Ungureanu și Ponta în 2012

Decontarea de cheltuieli în baza unor facturi false, majorări ilegale de salarii, achiziţia unui SUV Nissan Juke de 20.000 de euro şi a unui Mercedes de 42.000 de euro în cadrul unor proiecte de training pentru şomeri şi manageri, servicii de pază pentru clădiri în care nu se întâmplă nimic  – acestea sunt doar câteva dintre neregulile constatate în instituţiile publice de către auditorii Curţii de Conturi, scrie zf.ro.

În 2013, auditorii Curţii de Conturi au verificat activitatea din 2012 a peste 2.000 de instituţii publice, iar rezul­tatele finale ale raportului au fost publicate în această lună.

Abaterile financiar-contabile identificate anul trecut în rândul instituţiilor publice au fost estimate la circa 6,2 miliarde de euro, po­trivit raportului de peste 400 de pagini. Majoritatea neregulilor provin din erori de înregistrare în evidenţele contabile şi, deşi constatările Curţii de Conturi arată că proble­mele identificate nu au generat venituri supli­mentare sau prejudicii în anul analizat (2012), pe termen mediu şi lung acestea pot conduce la pierderi de patrimoniu, lipsa unor venituri importante la bugetele publice sau chiar acte de corupţie.

„Achiziţiile publice reprezintă circa 15 miliarde de euro anual, iar rapoartele noastre indică faptul că în unele cazuri valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate este de 3 – 4 ori mai mare decât cea la nivelul pieţei. Doar din această diferenţă de preţ, estimăm noi, cu 20% mai mare decât preţul pieţei, rezultă că frauda din achiziţii publice este de 3 miliarde de euro“, a explicat Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP). El a mai explicat că IPP a ajuns la această concluzie după ce a realizat o cercetare, pe un eşantion care a cuprins anumite categorii de bunuri şi servicii contractate de instituţiile publice (de la hârtie până la servicii de curăţenie), de unde a rezultat această diferenţă de preţ.

„Pe lângă frauda care provine din dife­ren­ţa de preţuri de la achiziţiile publice, chel­tuielile mici şi multe, dar aberante, pe sisteme infor­matice care nu sunt folosite, pe trai­nin­guri sau alte aspecte legate de personal, în­seam­nă o pagubă anuală de cel puţin 5 – 6 mi­liarde de euro la bugetul de stat. Dacă aveam aceşti bani, nu mai era necesar împru­mutul de la FMI“, a adăugat Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice.

Cele mai frecvente nereguli constatate de Curtea de Conturi au vizat efectuarea unor plăţi pentru lucrări inexistente (la Ministerul Să­nătăţii, de exemplu) sau plăţi ilegale (un con­tract de cercetare de peste 140.000 de euro la Ministerul Muncii), precum şi modul în care ministerele îşi utilizează imobilele pe care le au în gestiune. O situaţie interesantă din acest punct de vedere o reprezintă baza sportivă Cutezătorii, care a fost cedată temporar Fun­daţiei Dinu Pescariu şi în care în prezent se desfăşoară activităţi comerciale. Auditorii au constatat că, pe lângă faptul că este ilegal con­tractul dintre minister şi fundaţie, statul pri­meşte anual de la această bază sportivă un venit de doar 108.000 de euro pe an, în timp ce po­tenţialul său real este de 11,6 milioane de euro pe an. Contactat de ZF, Dinu Pescariu, care deţi­ne celebrul complex sportiv Pescariu Sports & Spa, cu venituri de 2,2 milioane de euro în 2012, nu a comentat pe marginea acestui subiect.

O altă serie de nereguli au fost constatate în ceea ce priveşte majorările salariale, con­siderate ilegale (având în vedere că salariile de la stat au fost îngheţate în 2012). La Ministerul Comunicaţiilor, de exemplu, s-au majorat  ilegal salariile de bază pentru o parte din angajaţi, iar la Ministerul Afacerilor Externe s-au păstrat sporuri pentru limbi străine rare, care nu ar fi trebuit să existe (erau eliminate de mai bine de 2 ani).

De asemenea, la o unitate din Hunedoara aflată în subordinea Inspecţiei Muncii (Centrul de Monitorizare a Unităţilor cu Risc Profesional Cricior) auditorii au constatat o fraudă de peste 10.000 de euro, prin decon­tarea unor cheltuieli cu cazarea în baza unor facturi false sau nereale şi decontarea unor indemnizaţii de delegare/deplasare peste limita legală.

Iar neregulile nu s-au limitat doar la erori contabile. De exemplu, în cadrul unor proiecte  cu finanţare europeană  prin POSDRU, pen­tru 25 de persoane, numărul  orelor decontate pe proiecte depăşeşte media de 12 ore pe zi de muncă, iar pentru unele persoane chiar 22- 24 de ore pe zi.

Şi situaţiile potenţiale de conflicte de in­te­rese au fost la ordinea zilei, mai ales în uti­lizarea banilor europeni. În cazul unui proiect finanţat prin POSCCE, de exemplu, care avea ca scop dezvoltarea unui laborator de cer­cetare pentru industria auto, un contract de achiziţie a fost atribuit unei companii deţinute de un membru din echipa de proiect a laboratorului.